Relocarea postarilor

http://tratamentenaturiste.wordpress.com/

741. Stejarul (Quercus robur) Familia Fabaceae

Produsul vegetal folosit  :  scoarta de pe ramurile tinere de 2-4 ani si fructul numit ghinda,  care prajita si macinata,  faciliteaza tranzitul intestinal in diaree.
Scoarta se recolteaza in lunile martie-aprilie si mai rar toamna in octombrie-noiembrie si apoi se usuca in cuptor.
Principii active  :  tanin,  acid cvercitanic,  acid elagic si galic,  principii amare(cvercina si floroglucina),  substante pectice,  rezine,  oxalat de calciu.
Actiune farmacologica  :  diaree cronica,  metroragii,  hemoptizie,  hematurie(ca tratament simptomatic ),enterita,  hemoroizi,  fistule anale,  gingivite,  faringite,  arsuri,  leucoree,  impetigo,  intertrigo.
Mod de utilizare  :
Intern  - Decoct  :  1 lingurita de pulbere de scoarta se fierbe 5 minute in 250 ml de apa clocotita,  apoi se infuzeaza 10 minute.  Se filtreaza .  Se beau 2 cani pe zi,  caldut,  indulcit cu miere.
Pentru uz extern,  se prepara un decoct mai concentrat,  din 50 g frunze si scoarta la 1l de apa.  Se administreaza sub forma de bai de gura,  spalaturi vaginale,  bai de picioare.
*   Pe hemoroizi se aplica comprese.
*   Pentru hemoragiile nazale se foloseste sub forma de pulbere
*  Pentru escare se aplica sub forma de pulbere. si ajuta la cicatrizare.
Sursa:  "Terapii naturale"  autor dr. Doru Laza,
Aviz medical
Editor: FlorariaFranceza,ro

740. Sanzienele galbene (Galium verum ), Familia Rubiaceae

Denumire populara :   Dragaica,  Floarea-lui-Sfantu-Ioan,  Sanziana.
Exista mai multe specii  :Galium aparine,  Galium mollugo ,  toate trei speciile au proprietati medicinale similare.
Produsul vegetal folosit  :  planta intreaga fara radacina.
Principii active  :  tanin,  acid citric,  enzime.
Actiune farmacologica  ; depurativ,  diuretic,  sedativ,  regleaza metabolismul glandei tiroide.
Indicatii terapeutice  ; anemie,  acnee,  afectiuni ale uterului,  hidropizie,  afectiuni ale vezicii urinare,  afectiuni ale rinichilor,  isterie,  epilepsie,  furuncule,  plagi,  obezitate,  insomnie,  vertij.
*  Indicatia MAJORA  o are asupra glandei tiroide,  sub forma de gargara cu ceai,  cat de profund se permite,  cat mai des posibil si se bea si ceai.  Pe regiunea tiroidiana se aplica si ALIFIE DE DRAGAICA.
*  Pentru eruptiile pielii se aplica sub forma de bai.
*  Pentru vindecarea plagilor se poate aplica sucul proaspat extras si se lasa sa se usuce.
*  In afectiunile corzilor vocale se recomanda gargara cu ceai de dragaica.
*  In cancerul de limba si laringe se face gargara cu ceai de dragaica si se beau 4-6 cani pe zi din urmatorul amestec.
300g sanziene,  100 g coada-soricelului,  100 g urzica. Pentru prepararea ceaiului,  se ia o lingurita cu varf,  peste care se adauga 250 ml de apa clocotita,  se infuzeaza 2 minute si se filtreaza.  Se bea 1 lingura la 20 de minute.
*  Pentru cancerul pielii,  se aplica alifie de dragaica pe zona afectata si se bea ceaiul din dragaica,  coada-soricelului si urzica.
*  Pentru afectiunile vezicii urinare si ale rinichilor se bea ceai din dragaica,  urzica-moarta si splinuta (Solidago virgaurea).
*  Bolnavilor carora li s-a extirpat un rinichi,  se pot bea 3-4 cani din ceaiul de amestec de dragaica, urzica-moarta si splinuta.
*  In insuficienta renala care necesita DIALIZA,  este eficient ceaiul de dragaica, urzica-moarta si splinuta, se beau 4 cani pe zi dintre care prima cana,  cu 30 de minute inainte de micul dejun.
Modul de utilizare
Infuzie  :  250 ml de apa clocotita se toarna peste o lingurita de dragaica si se infuzeaza 1/2 minute daca planta este proaspata sau 2 minute daca planta este uscata.
Sucul de dragaica  :  se spala planta si inca umeda se pune in extractorul de suc.
Alifia  :  Se topeste untul proaspat si nesarat,   la baia de apa,  apoi se pune in borcan si se lasasa se solidifice ,  pentru a separa grasimea de apa.  Se extrage grasimea si se incalzeste pe baia de apa ca sa se poata amesteca cu sucul proaspat stors de dragaica.  Amestecul se pastreaza in borcan ,  la frigider.
Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza, clinica Eden,  Breaza,  Romania

Aviz medical.
Editor:  DiscretFarma,  Romania

 foto:  Wikipedia

739. Silurul (Euphrasia rostkoviana )

Denumire populara : Buruienită, Dragostea Fetei, Floare- de -ochi, Mângâierea-apelor.
Raspandire  :  pasuni,  fanete ,  cu deosebire in zona montana.
Produsul vegetal fososit  :  intreaga planta fara radacina,  recoltata in timpul infloritului,  in iunie-septembrie.  Se usuca la umbra.
Principii active  :  rezine,  tanin,  pigmenti.
Actiune farmacologica  :  astringent,  antiinflamator,  stimulent hepatic.
Indicatii  :  rinita alergica,  hiperlacrimare,  conjunctivita,  blefarita,   insuficienta hepatica minora.
Mod de utilizare  :
*  Intern sub forma de infuzie  ;  1 lingurita de planta se infuzeaza 3 minute in 250 ml de apa clocotita.  Se beau 2 cani pe zi.
*  Extern infuzia  se utilizeaza sub forma de bai de ochi,  de nas, comprese.
Aviz medical.
Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza,  clinica Eden, Breaza, Romania.
Editor :  DiscretFarma

 Sursa foto:  Wikipedia

738. Silnicul (Glechoma hederaceum) Familia Labiatae

Denumire populara  :  Coada-ielelor,  Nejelmică,  Prelungoasa,  Rănunchiara,  Olbalț
Creste prin paduri,  tufisuri, livezi,  se folosesc partile aeriene ale plantei.
Principii active  :  colina,  tanin,  potasiu,  vitamina C,  un principiu amar,  rezina.
Actiune farmacologica :  antiinflamator,  antispastic,  expectorant,  emolient,  antialgic,  antipiretic.
Indicatii terapeutice  :  rinita,  bronsita,  astm,  enfizem pulmonar,  tuse,  abcese,  furuncule,  migrena,  afectiuni hepatice si urinare,  gastrita,  enterita.
Mod de utilizare  :
                                          Pentru uz extern
*            8 g de silnic se infuzeaza 3 minute in 250 ml de apa clocotita.  Se beau 2-3 cani pe zi,  indulcit cu miere.
*          Pentru astm bronsic,  gastrita,  enterita,  tulburari hepatice si renale,  se prepara o infuzie mai concentrata,  din 50 g de silnic ,  la 1 l de apa clocotita.
*         Pentru bronsite,  guturai,  se prepara un sirop foarte eficient,  din 100 g de silnic,  se oparesc cu 250 ml de apa,  dupa care se lasa la macerat 10 ore si apoi se strecoara.  Se adauga 250 ml de miere si se lasa sa dea cateva clocote.  Se pastreaza la frigider,  in sticle bine inchise.  Se administreaza 3-4 linguri pe zi.
                                       Pentru uz extern

*            Infuzia si inhalatia  sunt utile pentru guturai si rinita.
*           Sucul  proaspat de silnic aplicat sub forma de aspiratii nazale este un remediu foarte bun in migrena.
*          Uleiul se silnic se obtine prin macerarea a 10 pumni de planta intr-un litru de ulei de masline.  Macerarea se face timp de 1 luna,  la soare si se utilizeaza sub forma de comprese aplicate pe plagi,  afectiuni inflamatorii.
Aviz medical.
Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza,  Clinica Eden, Breaza, Romania.
Editor  :  DiscretFarma, Romania

737. Sclipetii (Potentilla erecta)

Denumire populara :  Scrântitoare

Produsul vegetal folosit  :  Rizomul si radacinile Recoltare  Z:  se recolteaza in septembrie-noiembrie,  dupa care se spala si se usuca la soare sau la cald.
Actiune farmacologica  :  antidiareic,  antihemoragic,  antiinflamator.
Indicatii terapeutice  :  diaree,  dezinterie,  hemoragie,  enurezis,  inflamatii ale mucoasei bucale,  hemoroizi care sangereaza.
Modul de utilizare  :
    *   Decoct  :  1 lingura de radacina se fierbe 2 minute in 250 ml de apa,  apoi se lasa sa infuzeze timp de 10 minute.  Se filtreaza si se beau 2-3 cani pe zi.
   *    Inflamatii ale mucoasei bucale,  sangerari ale gingiei,  paradontoza,  se face gargara cu decoct de 3-4 ori pe zi.
    *  Sub forma de pulbere  :  2-3 g pe zi( cat se ia intre 2-3 degete)  .

Sursa:  "Terapii naturale",  dr. Doru Laza,  clinica Eden, breaza, Romania.
Editor:  DiscretFarma ,  Romania

736. Schinduf (Trigonella foenum graecum) Familia Leguminosae.

Principii active  :  saponine.  Semintele contin fosfor,  calciu,  mangan,  ulei esential (lecitin),  trigonelin,  cholina,  cumarine si mucilagii.
Produsul vegetal folosit  :  semintele recoltate in lunile iunie-august.
Actiune farmacologica  :  emolient,  tonic general,  stimulent digestiv,  favorizeaza eritropoeza,  galactogen,  antiinflamator.
Indicatii terapeutice  :  inflamatii ale mucoasei bucale,  inflamatii ale mucoasei vaginale,  astenie,  denutritie,  anemie,  hipogalactie si agalactie, sinuzita,  celulita,  plagi.

Modul de utilizare  :
 * Decoctul din seminte  :  15-20 g la 1 litru de apa,  se fierb 2 minute si se infuzeaza 10 minute.  Se filreaza si se beau 2-3 cani pe zi.
* Spalaturi vaginale  :  in afectiunile inflamatorii ale vaginului se fac spalaturi cu acest decoct.
*  Aplicatii locale sub forma de cataplasme aplicate timp de 15 minute pe regiunea afectata in caz de  :  sinuzite,  furuncule,  abcese,  plagi,  cancer.
*  Efect nutritiv  :  pulberea din seminte se fierbe in lapte de soia,  recomandare in denutritie si anemie.

Aviz medical.
Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza, Romania.

735. Salcamul (Robinia pseudacacia ) Familia Leguminosae

Denumire populara :  Acăț,  Băgrin.

Produsul vegetal folosit  :  scoarta si florile.
Principii active  :  glucozide flavonice,  robinina,  acaciina,  ulei volatil.
Recoltarea  :  scoarta se recolteaza de pe ramurile tinere,  in martie-septembrie si se usuca la soare sau la aer incalzit.  Florile se culeg cand sunt complet formate ,  dar nevestejite,se culeg   in lunile mai-iunie si se usuca la umbra.
Incicatii terapeutice  :  sub forma de ceai,  combate durerile reumatice si de dinti,  durerile de stomac,  hiperaciditatea si migrenele.  Este indicata in gastrtele hiperacide ,  pirozis (arsuri la stomac),  ulcer gastro-duodenal.

Modul de utilizare  :
*  1 lingurita cu varf de scoarta si flori la 250 ml de apa clocotita.
Se infuzeaza 3 minute si se  beau 2-3 cani pe zi.
Aviz medical.
Sursa:  "Terapii naturale" dr. Doru Laza ,    Romania

Editor : DiscretFarma.

734. Salcia alba (Salix alba )

Denumire populara : Rachita alba.
Produsul vegetal folosit : scoarta ramurilor-Cortex salixi. Se recolteaza in lunile martie-aprilie, de pe ramurile tinere de 2-3 ani.Aceleasi proprietati le are si rachita verde (Salix fragilis), la care recoltarea se face in martie-mai.
Principii active : salicozida, populozida, taninuri mixe si flavonozide.
Actiune farmacologica : analgetic, antitermic, tonic, antireumatic, astringent, sedativ, usor hemostatic.
Indicatii terapeutice : in reumatismul articular acut si guta, gripa, bromsita, hiperclorhidrie, dispepsie insomnie, anxietate.

Mod de intrebuintare :

* 1 lingurita foarte plina de scoarta se pune in 250 ml de apa rece, se fierbe 5 minute si se infuzeaza 10 minute. Se strecoara si se beau 2 cani pe zi indulcite cu miere.
* Se poate utiliza si sub forma de pulbere(pudra din scoarta ) : 2g de pulbere luate in miere sau must de struguri, inainte de masa, de 3 ori pe zi.
* Se pot pune 50 g de pulbere de coaja la macerat cu 1 litru de must (suc de struguri), se macereaza 15 zile. Se beau 2 pahare de cate 150 ml pe zi.
* Infuzia preparata din frunze de salcie alba ; 1 lingura de frunze la 250 ml de apa clocotita, infuzie 5 minute. Se administreaza de 3 ori pe zi, inainte de masa. Utilizare : eretism genital (hipersensibilitate genitala), insomnie, anxietate.

Aviz medical .
Sursa: “Terapii naturale” dr. Doru Laza, Romania
Editor: DiscretFarma

733. Rostopasca mare(Chelidonium majus ) Familia Papaveraceae

Denumire populara  :  Negelarita,  Rostopasca,  Iarba -de- negi.
Produsul vegetal folosit  :  planta intreaga,  fara radacina.  Se culege in lunile mai-august.  Dupa recoltare se indeparteazapartile mai groase ale tulpinii si se usuca la umbra.
Principii active  :  alcaloizi (Chelidonina,  sparteina,  protopina,  hemochelidonina),  cheleritina,  sanghinarina.
Actiune farmacologica  :  antispastic de tip papaverinic,  fiind mai putin toxic,  antimicotic,  analeptic respirator,  vasodilatator coronarian,  sedativ.
ROSTOPASCA ESTE O PLANTA OTRAVITOARE DE ACEEA TREBUIE FOLOSITA NUMAI DUPA PRESCRIPTIA MEDICULUI.
Indicatii terapeutice  :  afectiuni hepatobiliare,  colecistita,  insuficienta cardiaca,  angina pectorala,  tahicardie,  tumori,  arterita,  nevroze,  tuse convulsiva.
Rostopasca impreuna cu Urzica si Mugurii florilor de soc se utilizeaza in leucemie.
*Extern:  sucul de la tije se utilizeaza pentru afectiunile maligne ale pielii (Cancer),  bateturi,  negi,  herpes rebel la tratament.  Se badijoneaza portiunea afectata cu sucul galben-portocaliu,  de cate 5-6 ori pe zi.
La femei,   cresterea exagerata a parului pe fata,  brate si picioare este un semn de afectere a glandei suprarenale.  Se aplica suc de rostopasca(care se poate tine la frigider pana si cateva luni ),  pe partile afectate .  Se lasa sa se patrunda timp de cateva ore,  apoi se spala cu un sapun moale,  iar pielea uscata se trateaza cu alifie de galbenele,  ulei de musetel sau ulei de sunatoare.
 ATENTIE  :  SUCUL SE FOLOSESTE DOAR EXTERN,  FERITI OCHII !
In plus fata de badijonarea partilor cu par ,  se face o cura de ceai de urzici,  3-4 cani pe zi,  si bai de sezut cu coada calului.
* Intern  : infuzie 250 ml de apa fiarta se toarna peste o lingurita rasa de planta.  Se lasa sa infuzeze 1/2 minute si se filtreaza.
Avizul medical obligatoriu !
Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza,   Clinica Eden ,  Breaza, Romania

  foto Wikipedia

Editor;  DiscretFarma

732. Rheum Officinale

Denumire populara : Rabarbura, Rubarba
Se utilizeaza rizomii de la plantele trecute de 4-8 ani, se culeg primavara si toamna, se spala sub jet de apa, se curata de coaja si se taie in bucati cilindrice sau plate care se usuca la soare sau in uscatorii artificiale , la 40 grade Celsius
Principii active : Reotanoide
Actiunea farmacologica : datorita reotanoidelor, produsul utilizat in doze mici are proprietati tonice, deoarece excita secretiile gastrice. In doze mijlocii sunt laxative, iar in doze mari sunt purgative.
Indicatii terapeutice :colite, parazitoze intestinale, astenii.
*Tonic : doza de 0,05-0,10 g pe zi
*Laxativ : doza de 0,25-0,50 g pe zi.
* Purgativ : doza de 1-3 g pe zi. 
Se administreaza cu paine, lapte, miere, apa.
Este contraindicat in caz de hemoroizi sau cistite..
Aviz medical.
Editor: DiscretFarma

731. Rascoagea cu floare mica (Epilobium parviflorum ) Familia Onagraceae

Planta creste pe coline, langa ape curgatoare si in gradini.
Planta vindeca hipertrofia de prostata,  adenoamele, tumori ale prostatei,  afectiuni ale vezicii urinare sau rinichilor.
*     In caz de disurie,  o cana din acest ceai aduce usurare si trebuie baut pana la vindecarea completa.
*    In cancerul de vezica urinara se beau doua cani de ceai pe zi.
*    Dupa operatia de prostata pentru a potoli arsurile si alte neplaceri ce apar post-operator.
Modul de intrebuintare  ;  Se face o infuzie din 1 linguruta de planta la 250 ml de apa fiarta,  se infuzeaza jumatate de minut.  Se beau 2 cani pe zi ,  1 cana dimineata si o cana seara,  pe stomacul gol.
Aviz medical.
Sursa"Terapii naturale"  dr. Doru Laza, Romania



Editor,   DiscretFarma

730. Porumbul (Zea mays) Familia Gramineae

Produsul vegetal folosit   :  se utilizeaza numai stilurile stigmatelor-Stigmata mays,  recoltate in timpul infloririi sau cand porumbul are bobul fraged.  Principii active  :  saruri de potasiu si de calciu,  bioxid de siliciu,  saponine,  ulei volatil,  alantoina,  vitamina K,  C,  E.
Actiune farmacologica  :  diuretic,  hemostatic,  antiinflamator,  colagog.
Daca matasea de porumb (stigmatele),   se depoziteaza insuficient uscata,  isi pierde  proprietatile diuretice si devine laxativa.
Indicatii terapeutice  :  artrita,  colecistite,  dischinezie,  biliara,  hepatita cronica,  ,  litiaza biliara,  nefrite,  cistite,  guta,  reumatism,  obezitate,  enurezis,  dismenoree,  hemoragie.
     *Colica renala si enurezis  :  se ia cate o lingura de ceai la fiecare 3 ore.
Modul de utilizare  :  250 ml de apa fiarta se toarna peste 1 lingurita de matase de porumb si se infuzeaza 1/2 minut.  Nu se indulceste.  Se beau 3-4 cani pe zi.
Sursa:   "Terapii naturale"  dr. Doru Laza, clinica Eden,  Breaza, Romania.
Aviz medical.



Editor:  DiscretFarma

729. Poroinicul (Orchis morio ) Familia Orchidaceae

Denumire populara :  Bujor,  Untu-vacii,  Salep.
Raspandire  :  fanete,  pasuni,  tufisuri.
Produsul vegetal folosit  :  se utilizeaza tuberculii.
Principii active  :  substante mucilaginoase.
Recoltarea  :  se recolteaza toamna si primavara.
Actiune farmacologica  :  emolient,  antiinflamator,  antidiareic.  Medicina populara atribuie plantei proprietati afrodisiace,  recomandand planta pentru tulburari de dinamica sexuala.
Indicatii terapeutice  :  catar intestinal,  colita,  diaree,  convalescenta.
Mod de utilizare  :
Decoct  : 2 g de tuberculi se fierb 3 minute in 250 ml de apa sau  lapte,  apoi se infuzeaza 10 minute.  Se beau 2-3 cani pe zi.

Sursa :  " Terapii naturale" dr. Doru Laza,  clinica Eden ,  Breaza,  Romania.
Aviz medical obligatoriu.

Editor:  DiscretFarma

728. Podbalul (Tussilago farfara) Familia compositae

Denumire populara :  Podval
Recoltarea  :  se recolteaza frunzele si florile.  Florile(fara codite) se recolteaza sub forma de boboci in lunile martie-aprilie,si se aseaza on cosuri apoi  se supun unei uscari rapide,  la intuneric,  prin curenti puternici de aer.  Se pastreaza in saci de hartie.
Frunzele se culeg dupa inflorire,  in luna mai-august.  Se usuca in strat subtire la umbra.  Frunzele uscate se pastreaza in saci de iuta.
Principii active  :  mucilagii,  inulina,  tanin,  substante amare (tusilagina ),  acid galic,  saruri de potasiu,  compusi ai zincului.
Actiune farmacologica  Diuretic, emolient,  antispastic.
Indicatii terapeutice  :  bronsite,  laringite,  faringite,  astm bronsic,  pleurezie,  tuberculoza pulmonara.
*          PNEUMONIE,  ERIZIPEL SI CONTUZII  :  SE APLICA O PRISNITA din frunze poaspete spalate si zdrobite.
*           Bronsite cronice insotite de episoade de insuficienta respiratorie  :  se fac inhalatii cu  infuzie preparata dintr-o 1 lingura de fructe si flori,  la 1/4  l de apa fierbinte.  Se repeta de cateva ori pe zi.
*          Edemele de la picioare  se amelioreaza cu decoct din frunze de podbal.  Baia de picioare se prepara dintr-un pumn de frunze   care se infuzeaza in apa, pentru scurt timp.  Baia dureaza 20 minute.
*           Astm,  bronsite tabagice,  se iau 2-3 lingurite de suc proaspat intr-o cana de lapte sau supa calda
*           Flebite  :   se face o cataplasma din frunze si flori de podpal,  frunze de patlagia si radacina de tataneasa rasa.  Aceast amestec se omogenizeaza  cu smantna prospata,  se aplica pe zonele inflamate si piciorul se bandazeaza usor cu o panza.
*  Pentru tuse se amesteca  frunze de podbal,  patlagina si tataneasa,  Se iau 2 lingurite din amestecul (facut in parti egale )   si se infuzeaza in 1/4 l de apa fiarta.  Se beau 3 cani indulcit cu miere.
*Otita  :  cateva picaturi de suc proaspat din frunze spalate se instileaza in ureche,  pentru ameliorarea durerilor.
Sursa  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza ,  clinica Eden, Breaza, Romania.
Aviz medical obligatoriu.

Redactor:  Discretfarma

727. Pelinul (Artemisia absinthium) Familia Compositae

Denumire populara  :  Pelin -alb,  Pelin Brun,  Pelin -de-Rusalii
Produsul vegetal folosit  :  frunzele si varfurile tulpinelor inflorite.
Principii active  :  ulei volatil-azulen,  tuiona,  principii amare  :  artamarina,  artamarinina,  artamaridinina.
Recoltarea  :  frunzele se culeg la inflorire ,  in mai-iunie,  iar ramurile florifere in iulie-august,  cand sunt complet inflorite.  Uscarea se face la umbra,  in straturi subtiri,  in locuri uscate si bine aerisite.
Actiune farmacologica  Z:  tonic, aperitiv,  antispastic,  antidiareic,  antipiretic,  antihelmintic,  regleaza menstruatia.
Indicatii terapeutice  ;  Anemie,  convalescenta,  diaree,  oxiuraza,  ascaridoza,  tulburari de menstruatie.
Modul de utilizare  :
*   Infuzie  Z:  1 lingurita de planta se infuzeaza 3 minute in 250 ml de apa clocotita.  Se filtreaza si se beau 2 cani pe zi,  indulcite cu miere.
*   Pulbere antihelmintica (viermi intestinali) si febbrifuga (febra)  :

Rp.
Pelin...................        2g
Roinita (Melisa)........2g
Anason  ....................0,5 g.
Se administreaza 2 prize pe zi ,  pe stomacul gol.
Utilizarea pelinului se face in cure scurte de pana la 8 zile.
Atentie supradozarea produce greata, varsaturi, migrene, ameteli, inflamatii ale mucoasei stomacului.
NU se administreaza la gravide, femei ce alapteaza, ulcer.

Sursa:  "terapii naturale"  dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza, Romania.
Aviz medical obligatoriu.  Retelete se refera la adulti.

Recomandat de Discretfarma

726. Pedicuta (Lycopodium clavatum ) Familia Lycopodiaceae-Ciroza hepatica

Denumire populara : Cornisor, Bradisor, Iarba -ursului.
Aceasta planta vesnic verde creste in padurile de fag si brad(molid ).
Se recolteaza tulpina intreaga si sporii (praful de spic), recoltarea se face in lunile iunie-august. Planta se usuca in locuri racoroase si aerisite. Planta trebuie sa-si pastreze culoarea verde si dupa uscare si sa nu contina corpuri straine.
Pedicuta este o planta ce contine Radiu.
Indicatii terapeutice : ceaiul se floseste pentru litiaza renala, colici renale, hepatita, CIROZA HEPATICA, afectiuni ale organelor de reproducere, artrite, inflamatia testiculelor(Orhite), colita cronica, hemoroizi, reumatism.
In entorse, articulatii dureroase sau dureri musculare , se aplica perna cu pedicuta.
In caz de anurie (bolnavul nu poate sa urineze) se aplica saculetul cu pedicuta in regiunea vezicii urinare.
In hipertensiune arteriala se aplica saculetul pe zona rinichilor.
Pulberea de pedicuta vindeca escarele , ranile deschise.
Mod de folosire :
* Infuzia : 250 ml de apa fiarta se toarna peste o lingurita rasa de pedicuta si se lasa acoperit 1/2 minut, apoi se filtreaza. Atentie nu se lasa mai mult, nu se fierbe niciodata, se toarna apa peste planta.
In toate afectiunile se bea o cana pe zi; in CIROZA se beau doua cani pe zi.

* Perna de pedicuta : Pedicuta uscata (100, 200 sau 300 g , in functie de marimea zonei afectate), se introduce in perna si se aplica cu pauze pe zona dureroasa, pana la disparitia durerii. Pauzele sunt necesare pentru a nu irita pielea Aceasta perna are efect un an de zile.
Nu se utilizeaza planta pentru bolnavi sub 18 ani.
Aviz medical obligatoriu.
Sursa: “Terapii naturale” dr. Doru Laza,clinica Eden, Breaza, Romania

725. Patlagina (Plantago lanceolata)

Denumire populara : Patlagina -lunga, Iarba-vargata, Buruiana -sarpelui, limba-mielului, Limba oii.
Se recolteazaplanta intreaga impreuna cu radacina, fara lujerul floral.
Principii active ; frunzele contin : mucilagii, pentazone, tanin, glicozizi, alantoina, vitamina K, triozida, filochinona, pectine, carotene, planteoza.
Actiune farmacologica ; emolient, antidiareic, hemostatic, bactericid, scade colesterolul din sange, usor hipotensiv.
Extern : antiseptic.

Indicatii interne: bronsite, astm bronsic, diaree, ulcer gastroduodenal, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie.

Indicatii externe : antiseptic in ulcer varicos, ulceratii cutanate (se fac bai ), laringite, traheite, blefarite, conjuctivite, tuse convulsiva, astm bronsic, tbc pulmonar.
*Astm bronsic si bronsita : intr-o cana de apa rece se fierbe o felie de lamaie fara coaja, dupa ce se opreste fierberea se adauga o lingurita de miere si 1 lingutita din amestecul de cimbrisor de camp si patlagina ( in parti egale). Se infuzeaza 1/2 minute. Se bea cu inghitituri rare. In cazuri grave se prepara prospat de 4 ori pe zi si se bea in inghitituri rare.
* Afectiuni glandulare maligne : se macereaza Sovarv (Origanum vulgare) proaspat sau uscat in ulei de masline( in cantitati egale).. Se pune planta in sticla si se toarna ulei, se macereaza la caldura timp de 10 zile. Uleiul obtinut se aplica pe zona afectata si se acopera cu frunze proaspete de patlagina.
* In gusa se aplica pe zona afectata , frunzele zdrobite si amestecate cu putina sare.
* Rani deschise ale picioarelor : se aplica cataplasme de frunze
* Picioare umflate si cu rani deschise : se vor imbaia mai intai in infuzie rece de nalba sau intr-un decoct de coada calului. Marginile ranilor se vor acoperi cu alifie de galbenele.
* Frunzele de patlagina sunt recoltate si pentru tromboze.
* Curatarea sangelui de toxine : se ia o lingurita de sirop de patlagina inainte de masa timp de 3 saptamani.
Z& Muscatura de sarpe, caine, insecte veninoase se aplica frunze proaspete si zdrobite.
Utilizare :Z 1 lingurita cu varf de frunze la 250 ml de apa clocotita, se infuzeaza si se strecoara.
Cataplasma : frunze proaspete zdrobite.
Sirop : se pun 200 g de frunze proaspete spalate si tocate in 100 ml de apa si 30 g de miere. Se amesteca la foc mic pana devine o pasta vascoasa. Se imbuteliaza si prastreaza la frigider.

Sursa: Terapii naturiste, autor dr, Doru Laza, Romania
Aviz medical

DiscretFarma

Papadia (Taraxacum officinale ) Familia Compositae

Denumire populara : Papalunga, Parasita -gainilor.
Produsul vegetal folosit  :  frunzele (recoltare mai-august);  tijele (se recolteaza in timpul infloririi);  radacinile (  martie sau septembrie-noiembrie );  planta intreaga fara flori si fara fructificatii (aprilie-septembrie ).

Principii active  :  principiu amar-taraxacina-pectine,  vitamina B si C,  steroli.
Radacinile contin  :  alcooli triterpenici,  ,  fitosteroli,  vitamina  B1, C si D,  inulina,  tanin,  rezine,  colina,  taraxacina,  acid nicotic.

Actiune farmacologica  :  colagog,  coleteretic,  alcalinizant,  laxativ,  diuretic,  venotonic,  astringent.
Indicatii terapeutice  :  gastrite hiperacide,  dischinezii biliare asociate cu tulburari intestinale,  obezitate,  guta,  reumatism,  ateroscleroza,  varice,  ulcer varicos.
*    Diabeticii vor consuma zilnic 10-15 tije de papadie (cu capitulul floral indepartat dupa spalare).
*   Pentru eliminarea calculilor biliari  :  primavara timp de 14 zile se consuma zilnic cate  6 tije fara floare.
Depasirea dozelor poate provoca greturi si varsaturi.
*   Modul de utilizare  :  1 lingurita cu varf de radacina se pune la macerat in 250 ml de apa rece si se lasa 12 ore;  dimineata se incalzeste pana la fierbere si se filtreaza.  Acesta cantitate se bea cu inghitituri mici si rare,  cu 30 minute inaiinte de masa de dimineata si cu 30 minute dupa masa de dimineata.

Sursa:  "Terapii naturale"  Dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza, Romania.
Aviz medical obligatoriu.

DiscretFarma

723. Paducelul (Crataegus monogyna ) Familia Rosaceae

Denumire populara  :  Maracin alb,  Gheorghin,  Gherghinar
Principii active  :  compusi flavonici,  leucoantocianidine si derivati triterpenici.
Produsul vegetal folosit  :  florile  ( aprilie-iunie )  si fructele  (recoltate inainte de coacere,  din momentul in care au devenit rosii )
Indicatii terapeutice  :  aritmie extrasistolica,  tahicardie,  palpitatii,  angina pectorala ),  arterita,  varice,  hipertensiune arteriala,  stari de hiperexcitabilitate nervoasa,  insomnii,  emotivitate excesiva,  vertij,  cosmare,  distonie vegetativa in preclimax,  albuminurie,  cuperoza,  litiaza renala,  enurezis.
Modul de utilizare  :
*  Infuzie  :  1 lingurita cu varf de flori,  la 250 ml de apa clocotita,  se va infuza 3 minute.  Se filtreaza si se beau 3 cani pe zi.
*  Decoct din fructe  :  5 g de fructe maruntite se fierb 3 minute in 1 litru de apa .  Se filtreaza si se bea pe parcursul  unei zile.
*  Comprese pentru cuperoza (coloratia rosu-violacee a nasului si obrajilor )  :  20 g de flori si fructe se fierb 3 minute in 500 ml de apa Se filtreza si se aplica pe fata.
*   Pentru tulburari circulatorii si crampe la nivelul membrelor se prepara o infuzie din 20 de lingurite la 1 litru de apa clocotita.  Se fac zilnic 2 bai de cate 20 minute.
*  In anghina pectorala,  infarct,  se aplica pe regiunea inimii,  o compresa  muiata in infuzia de mai sus.

Sursa:  "Terapii naturale "  dr. Doru Laza, clinica Eden , Breaza, Romania

DiscretFarma

722. Osul- iepurelui ( Ononis spinosa )

Denumire populara:  Sudoarea -calului,  Asudul-calului,  Sudoarea -capului,  Salastioare,  Dormotin.
Produsul vegetal folosit  :  radix ononidis (radacina)
Recoltarea:  martie-aprilie sau septembrie-noiembrie.
Dupa recoltare radacinile se spala , se  taie in bucati si se usuca la soare sau in aer cald (poduri si uscatorii)  .  Se pastreaza in locuri ferite de umezeala.
Principii active  :  glucozide,  onopsina(derivat flavonic),  onocerina(derivat triterpenic ),  fitosteroli,  tanin,  ulei gras,  acid citric.
Actiune farmacologica    diuretic,  depurativ.
Indicatii terapeutice  :  cistite,  litiaza renala,  reumatism,  edeme renale,  guturai.Modul de intrebuintare  :  1 lingurita de radacina fin taiata ,  se lasa la macerat in 250 ml de apa rece timp de 12 ore,  iar dimineata se incalzeste usor  si se filtreaza.  Se beau 2-3 cani pe zi.
Sursa  :  :"Terapii naturale " dr. Doru Laza, clina Eden, Breaza, Romania.
Aviz medical.



Discretfarma

721. Orzul verde (Hordeum vulgare ) Familia Gramineae

Descoperirea dr. Yoshihide Hagiwara doctor in medicina
Sucul din plante de orz verde care ajunge la inaltimea de 20-30 cm,  contine vitaminele B1,  B2,  B6,  B12;  acid nicotinic,  vitamina E,  vitamina C,  o mare cantitate de calciu,  mangan,  magneziu,  molibden,  germaniu,  zinc,  cupru,  litiu,  bioflavonoide,  polizaharide,  si polipeptide.
Pulberea de orz verde se obtine prin deshidratearea sucului de orz verde proaspat,  la temperaturi scazute,  permitand enzimelor sa ramana active.  Indicatii terapeutice  Z:  anorexie,  anemie,  stomatite,  afectiuni oculare,  gastrite,  ulcere,  cancer,  colite, pancreatite,  afectiuni hepatice(hepatite,  ciroze,  colecistite ) ,  cardiopatie ischemica,  ateroscleroza cerebrala,  infarct miocardic,  hiper si hipotensiune,  astm bronsic,  bronsite,  gripe,  viroze pulmonare,  TBC pulmonar,  rinita alergica,  dereglari hormonale,  diabet,  obezitate,  retard psiho-motor,  neurastenie,  insomnii,  schizofrenie,  epilepsie,  nevralgie de trigemen,  nevralgie faciala,  reumatism articular acut,  lombo-sciatica,  artrite,  acnee, pistrui,  dermatite , eczeme,  ulcere varicoase,  tromboflebite,  hemoroizi, fistule perianale,  hemoragii,  dismenoree, osteoporoza,  fracturi,  formarea calusului in perioada sarcinii la femei,  avitaminoze, caderea parului, sterilitate, impotenta sexuala.
Mod de utilizare  :  1 lingurita de pudra de suc verde se adauga la 150 ml -200 ml de apa sau suc de fructe.  Nu se dizolva in lichide fierbinti.Sucul se bea cu inghitituri rare ,  inainte de masa.

Vitalitate si :  dimineata si seara cate 1 lingurita.
In caz de boala  :  se ia dimineata , la pranz si seara.cate o lingurita.
Sursa:  "terapii naturale "  dr. Doru Laza, Breaza, Romania
Aviz medical

DiscretFarma

720. Obligeana (Acorus calamus ) Familia Araceae

Denumire populara  :  Calm,  Speirbana,  Trestie mirositoare
Produsul vegetal folosit  :  rizomul care se recolteaza in lunile  martie-aprilie sau septembrie-octombrie.  Se intrebuinteaza radacina care are cicatrice triunghiulare pe suprafata.  Este de culoare brun rosiatica si alb roz -galbuie la interior.  Are miros placut aromatic si gust amar aromatic.  Se spala dupa culegere se curata de peri si coaja ,  se usuca si se pastreaza in saci de hartie.
Principii active  :  ulei volatil,  azarona,  aldehida azarilica,  eugenol,  hidrocarburi,  alcooli triterpenici principiu amar,  acorina,  rezina,  acorelina,  tanin,  dextrina,  colina,  vitamina C,  amidon.
Actiune farmacologica  :  stomahic,  aromatizant,  calmant,  antispastic,  analgetic,  carminativ,  sedativ,  depurativ.
Indicatii terapeutice  :  anorexie,  colici abdominale,  nevroza,  balonare,  dispepsie,  enterocolita,  gastrita.
 *  Maceratul apos este stimulent gastric si eupeptic amar
  *  Diarea si dezinteria se trateaza cu 6 linguri de radacina si 2 cani de ceai de galbenele pe zi.
* *  Radacinile uscate mestecate incet,  ii ajuta pe fumatori sa renunte la fumat.
*  In cancerul intestinal si pulmonar,  la pacientii cu scadere ponderala se adminisreaza obligeana  in combinatie cu ceai de coada soricelului.
*  Pentru degeraturi se fac bai de obligeana  :  radacinile sunt lasate peste noapte in apa rece,  dimineata se incalseste apa pana la fierbere,  se stinge foculsi se sa sa infuzeze 5 minute.  Apa se poate incalzi si reutiliza de 4 ori.
*Insuficienta circulatorie periferica  in maini si picioare (maini si picioare reci )  Se fac alternativ bai de obligeana si bai de urzica. Modul de utilizare
1 lingurita rasa de radacina se lasa in 250 ml de apa rece timp de 12 ore,  apoi se incalzeste putin  si se filtreaza. Adultii vor bea in total 6 linguri  :  1 lingura inainte si o lingura dupa fiecare masa principala(dimineata pranz si seara.
Copii vor primi 6 lingurite ,  inainte si dupa cele 3 mese principale.

* Baia completa  :  250 g de radacina de obligeana se pun in 5 l de apa rece pentru 12 ore, (peste noapte ),  apoi se incalzeste pana la fierbere,  se lasa 5 minute cu focul stins si se adauga la apa de baie.
Sursa:  "Terapii naturale "  dr. Doru Laza  clinica Eden Breaza.

Aviz medical

 DiscretFarma

719. Nucul (Juglans regia) Familia juglandaceae

De la acest arbore se recolteaza frunzele si cojile verzi ale fructelor.
Frunzele se recolteaza in iunie-iulie si cojile verzi atunci cand se culeg nucile.  Frunzele si cojile se usuca la umbra asezate in straturi foarte subtiri.
Principii active  :  taninuri,  cantitati mici de ulei volatil,  un principiu amar ,  jugladina si oxinaftochinona,  juglona,  vitamina C,  caroten,  tirozina,  alcool galic,  alcool elagic,  substante minerale.
Actiune farmacologica  :  depurativ,  astringent,  antileucoreic,  hipoglicemiant,  antiieczematos,  antiinflamator,  antiseptic urinar.
Indicatii terapeutice  :  enterita acuta,  hepatita,  diabet,  diaree,  infectii renale,  eczeme,  furunculoza,  osteomielita,  panaritiu.

*   Diaree:  1 lingurita de frunze peste care se toarna 250 ml de apa clocotita,  se infuzeaza 30 de secunde si se filtreaza.
*   Stomatite,  gingii inflamate, laringite si infectii ale gatului. cu   decoctul din 30 g de frunze la 200 ml de apa,  se face gargara.
*   Alifie pentru rani  :  se macerea 15 g de frunze maruntite in 100 ml de ulei de floarea soarelui .  Dupa 7 zile de macerare la temperatura camerei,  se pune vasul cu acest ulei pe o baie marina,  la foc mic si se fierbe  3 ore.  Se strecoara lichidul pritr-o panza rara ,  apoi  i se adauga 15 g de ceara de albine si se mai fierbe pe baia de aburi inca 30 minute.  Se ia de pe foc si se amesteca pana la racire.  Se pastreaza in borcane mici la frigider.
*  Scabie, matreata:  decoct de frunze verzi.
*  Caderea parului  :  se maseaza frecvent  piele capului cu un decoct  de frunze de nuc.
* Degeraturi  :  se adauga in apa de baie,  un decoct dublu concentrat (din 100 g  de frunze la 250 ml apa ).
*  Tonic din nuci verzi:  20  de nuci verzi necoapte se taie in sferturi,  se pun intr-o sticlacu gat larg.  Se adauga 1 l de vodka de 40 de grade,  astfel incat sa fie acoperite de lichid.  Sticla cu dop,  se tine la soare timp de  2-4 saptamani ( sau langa o sursa de caldura).  Lichidul se strecoara si se imbuteliaza.
Se iau  cate 5 picaturi in apa,   inainte de mesele principale.

Atentionare:  persoanele cu afectiuni ale tiroidei vor cere obligatoriu sfatul medicului.

Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza, Romania.
Aviz medical !

718. Nalba (Malva vulgaris )

Denumire populara : Casul popii,  Cas, Nalba marunta, Nalba mica.
Recoltarea   ; se recolteaza florile,  frunzele,  si radacinile decorticate.  Florile si frunzele fara codite,   se recolteaza in lunile iunie-august si se usuca in incaperi aerisite,  intinse in straturi subtiri.  Dupa uscare frunzele se pastreza in saci de panza ,  iar florile in saci de hartie.  Radacinile se recolteaza la plantele cu varsta peste 2 ani;  recoltarea se face in martie- aprilie si octombrie -noiembrie.  Dupa recoltare,  radacinile  cu dimensiunile de 10-15 cm, de decojesc,  se taie in fragmente mici si se usuca la soare sau in incaperi incalzite la 40 de grade.  Se pastreaza in saci de hartie la loc uscat.

Principii active  :  radacina contine mucilagii,  acizi ursonici,  amidon,  zaharuri,  asparagina,  pectine,  betaina,  substante rezinoase.  Frunzele si florile contin:  flavonoide,  tanin si mucilagii.
Actiune farmacologica  :  secretolitic,  emolient,  expectorant,  antiinflamator  al aparatului respirator,  renal si gastro-intestinal
.Indicatii terapeutice  :  Glosite,  laringite acute,  bronsite,  traheite,  infectii renale,  rani,  ulcere,  amigdalita.
  In caz de rani deschise,  baile de nalba  impreuna cu frunzele de patlagina sunt eficiente.
In cancerul de laringe chiar daca se prezinta afonie(  lipsa vocii )  se face gargara cu ceai caldut  de nalba  in timpul zilei,  iar noaptea se aplica  prisnite din plantele de la ceai amestecate cu faina de orez .  Pentru ceai planta( 1 lingurita cu varf in 250 ml apa rece) se marunteste si se tine peste noapte in apa  rece, iar  dimineata se filtreaza si se incalzeste putin pe o baie de aburi.  Se pastreaza  ceaiul cald in termos si se beau 4 cani de ceai pe zi. Cu restul de cei se poate face gargara.
Pentru uscaciunea gurii se face gargara cu ceai de nalba.
Modul de utilizare
 *  Infuzia ,  Maceratul  :  1 lingurita cu varf la 1/4  l de apa rece,   se tine peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata.
 * Prisnita :  reziduul de la ceai se incalzeste putin in apa si se amesteca cu faina de orez,  apoi se pune noaptea in jurul gatului,  ( calda ) pe o bucata de panza.
Sursa:  "Terapii naturale" dr. Doru Laza,   Romania

Aviz medical.

717. Musetelul (Matricaria chamomilla )

Denumire populara  :  Romanita,  Matricea,  Moruna,  Romanita bruna.

Produsul vegetal folosit  :  florile fara peduncul recoltate in lunile mai-august.
Principii active  :  ulei volatil,  azulen,  chamazulen,  flavonozide,  colina,  matricina,  epigenina,  umbeliferrona,  acid salicilic,  rezine,  fitosterine,  substante de natura cumarinica cu actiune spasmolitica.
Actiune farmacologica  :  anestezic,  dezinfectant,  antiinflamator,   antiseptic,  bacteriostatc si bactericid,  sedativ,  carminativ,  antispastic gastric si intestinal,  sudorific,  antidiareic.
Pentru copii musetelul este :" leac pentru orice boala "
Indicatii terapeutice  :  gastrite,  enterocolite,  diaree,  balonari,  colici intestinale,  dismenoree,  amenoree,  insomnii,  orhite,  nefrite,  conjuctive,  gingivite,  abcese.
Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stare de epuizare,  pentru efectul sedativ.
Musetelul stimuleaza terstaltismul intestinal.  fara a provoca purgatie si de aceea este indicat in hemoroizi,  atat intern sub forma de ceai,  cat si extern sub forma de alifie de musetel.
In sinuzite se fac inhalatii cu abur de musetel,  iar in nevralgii se facfrectii cu ulei de musetel.  Uleiul de musetel indeparteaza oboseala membrelor,  iar florile fierte aplicate pe vezica bolnava,  sub forma de terci,  diminueaza durerea.
Se poate aplica ulei cald in ureche,  2-3 picaturi,  de 2 ori pe zi.
Uleiul de musetel este folosit si penru masajul membrelor paralizate.
Mod de folosire  Z:
*   Infuzie  :  1 lingurita foarte plina la 250 ml de apa.
*  Comprese  :  250 ml de lapte fierbinte,  se toarna peste 1 lingura plina de flori de musetel,  se infuzeaza 1/2 minute pana la 2 minute.  Se filtreaza si se foloseste pentru dureri de ochi.
*  Inhalatie  :  1 litru de apa fierbinte  se toarna peste 4 linguri de musetel;   aburul se inhaleaza sub prosop.
* Uleiul de msetel  :  se umple o sticla cu flori de musetel,  se toarna deasupra ulei de masline,  cat sa acopere florile cu 2cm in plus,  se astupa sticla si se pastreaza la soare 14 zile,   dupa care uleiul filtrat se toarna la sticle,  bine astupate,   care se tin la rece.

Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza , Romania.
Aviz medical.

716. Muschi de piatra (Cetraria islandica ) Familia Parmeliaceae

Denumire populara   :  Muschi -cret,  Jebghiu de munte.
Produs vegetal folosit  :  lichenul intreg-Lichen islandicus

Principii active  :  zaharuri (lichenina,  izolichenina),  principiul amar (acid cetraric ),  mucilagii,  acid ursinic,  esteri (depiside si depsidone ),  lactone,  substante triterpenice.
Actiune farmacologica  :  tonic,  stomahic,  febrifug,  antivomitiv,  expectorant.
Indicatii  :  bronsita,  voma (rau de avion,  rau de mare ),  stari febrile.
Modul de utilizare  :
*  Decoct  :  1 lingurita de planta se macereaza cateva ore in apa rece.  Apoi se arunca apa si se fierbe 5 minute in alta apa,  pentru a se indeparta principiul amar (cetrarina ).
In afectiunile respiratorii se administreaza 2-3 cani pe zi,  caldut,  indulcit cu miere.  Ca antivomitiv se administreaza rece.
De asemenea se poate utiliza in tratarea bronsitei si a tusei convulsive,  un decoct prin fierberea unei lingurite de planta in 250 ml de lapte,  timp de 10 minute.
In timpul curei nu se asociaza cu alte plante care contin tanin
Atentie  :  Nu se folosesc solutii concentrate ,  deoarece se poate determina abolirea sensibilitatii si motilitatii prin PARALIZIE CEREBRALA !
Nu se administreaza niciodata in ulcer gastro-duodenal.
*  Tinctura  :  20 g de muschi se macereaza 10 zile in 100 ml de alcool de 70 de grade.  Se administreaza 15-20 de picaturi pe zi.
Numai cu aviz medical.
Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza, Romania.

715. Murul (Rubus fruticosus ) Familia Rosaceae

Produsul vegetal folosit  : Frunzele si fructele.
Principii active  :  vitamina C,  tanin,  flavone,  acizi organici.
Actiune farmacologica  :  astringent,  antiseptic,  antidiareic,  hemostatic,  diuretc,  vulnerar,  antiinflamator.
Indicatii terapeutice  :  diaree,  colite,  gingivite,  gastroenterite,  fistule anale,  leucoree,  afectiuni renale si ale vezicii urinare.
Modul de utilizare  :
*   Intern  : infuzie,  o lingurita de frunze la 250 ml de apa.
*   Extern  ;  se face de 2-3 ori pe zi gargara cu infuzie concentrata din 2-3 lingurite de frunze ,  la 250 ml de apa.
*   Sub forma de cataplasme din frunze proaspete zdrobite:  in caz de hemoroizi si fistule anale.
*  Sub forma de irigatii vaginale cu infuzie concentrata si filtrata,  in caz de leucoree.
*  Fructele proaspete consumate:  sunt bogate in zaharuri naturale si vitamina C.
Sursa:  "Terapii naturale" dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza, Romania.
Aviz medical.

714. Mesteacanul alb (Betula pubescens ) Familia Betulaceae

Produsul vegetal folosit  :  mugurii,  frunzele , scoarta si seva.
Principii active  :  flavonozide,  ulei volatil,  derivati triterpenici.
Recoltare  :  frunzele se aduna in mai-iunie,  mugurii in martie,  scoarta in martie-aprilie si numai de pe ramurile tinere.
Actiune farmacologica  :  diuretic,  antigutos,  antireumatismal,  hipotensor,  antiulceros,  antiinflamator.
Indicatii terapeutice  :  oligurie,  edem cardio-renal,  litiaza renala,  COLICA NEFRITICA,  reumatism,  guta,  hiertensiune arteriala,  cistita cronica,  celulita, obezitate.

Mod de utilizare  :
 *    Infuzie  :  1 lingurita foarte plina cu frunze la 250 ml de apa clocotita,  se infuzeaza 3 minute.  Se beau 3-4 cani pe zi.
*     Decoct  :  1 lingurita foarte plina cu pulbere din scoarta,  se fierbe 4 minute in 250 ml de apa,  apoi se infuzeaza 10 minute.  Se beau 2-3 cani pe zi.
*   Seva de mesteacan  :  se recolteaza primavara devreme,  inainte de deschiderea mugurilor.  Se efectueaza o gaura cu diametrul de 1cm si adancime de 1cm.  Gaura se practica la 50 cm de la baza copacului.  In gaura se fixeaza un jgheab din lemn si seva se aduna in sticle( se tin la frigider). Adultii primesc 200-400 ml de seva /  pe zi,   impartita in 2-3 transe. Copii mari primesc 1/2 din doza adultului, iar cei mici 1/4 din doza adultului.

Utilizat in afectiuni renale, guta, reumatism, alergii, remineralizant.
Sursa:  "Terapii naturale "  Dr. Doru Laza, Romania
Aviz medical.

713. Lumanarica (Verbascum phlomoides) Familia Scrophulariaceae

Denumire populara  :  Coada-vacii,  Corovaita,  Coada -boului,  Coada lupului,  Lumanare, Lipan.

Produsul vegetal folosit  :  florile si mai rar frunzele.
Principii active  :  mucilagii,  zaharuri,  tanin  ,  rezine,  ulei volatil,  saponine,  carotenoizi,  aucubozida.
Recoltare  :  recoltarea florilor se face pe masura ce acestea se deschid,  succesiv,  incepand de la baza inflorescentei spre varf.  Petalele de flori de culoare galben-aurii,   se culeg pe timp insorit,  in perioada iunie-octombrie.  Se usuca la umbra,  in incaperi bine aerisite ,  la temperaturi de 35-40 grade celsius.  Frunzele se culeg in mai-august si se usuca la fel.
Actiune farmacologica:  expectorant,  antiinflamator,  sudorific,  antiasmatic,  antihemoroidal.
Indicatii terapeutice  :  bronsita,  guturai,  astm,  raguseala,  tuberculoza,  gastroenterita,  panaritiu,  abces,  furuncule,  ulcer aton,  hemoroizi,  degeraturi.
Modul de utilizare  :
*  Infuzie  :  1 lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita,  se infuzeaza 3 minute.  Se beau 2-3 cani pe zi.
*   Decoct  :  30 g flori si frunze   se fierb 3 minute,  dupa care se filtreaza.  Se utilizeaza sub forma de gargarisme,  la fiecare 30 minute,  in caz de raguseala.
Frunzele fierte 5 minute in lapte,  se aplica sub forma de cataplasme in panaritiu,  furuncul,  ulcer aton,  hemoroizi,
degaraturi.
Decoct din 60 g de frunze si 1 litru de apa.  Se fierbe 5 minute si se aplica sub forma de comprese in  :  impetigo,  arsuri,  ULCER ATON DUREROS.

Sursa:  "Terapii naturale"  Dr. Doru Laza ,  Clinica Eden, Breaza,  Romania.
Aviz medical.

712. Levantica (Lavandula angustifolia ) Familia Labiatae

Denumire populara  :  Aspic,  Levand,  Livant
Produsul vegetal folosit  :  varfurile plantei si florile care se recolteaza in iunie-august,  in momentul infloririi,  incepand cu anul al doilea,  in tot acest timp se culeg si florile separat,  cu varfuri si ramuri.
Principii active  :  alcooli,  borneol,  geraniol,  cineol,  derivati cumarinici.
Actiune farmacologica  :  diuretic,  antispasmodic,  sudorific,  tonic,  dezinfectant,  febrifug,  ,  usor hipnotic.
Indicatii terapeutice  :  oligurie,  uremie,  astenie,  anxietate,  hiperexcitabilitate nervoasa,  guturai,  laringita,  bronsita,  tuse convulsiva,  astm,  gripa,  stari febrile,  insomnie,  migrena,  leucoree,  prurit tegumentar,  plagi.
Modul de utilizare  :
*       Infuzie  :  5 g de planta se infuzeaza in 1 litru de apa clocotita.  Se beau 2-3 cani pe zi,  cu efect calmant.  Infuzia mai concentrata,  din 20-30 g la 1 litru de apa clocotita,  infuzata 3 minute,  are efect excitant,  sudorific,  diuretic,  tonic,  dezinfectant.
*      Tinctura  :  100 g d flori se macereaza in 500 ml de alcool,  timp de 15 zile,  apoi se filtreaza si se pastreaza in sticle inchise.
Tinctura se utilizeaza sub forma de frectii ale pielii capului,  pentru intarirea firului de par.  Tinctura se aplica sub forma de comprese , pe locurile dureroare,  ,  timp de 10 minute,  in caz de reumatism.  Sub forma de gargarisme,  cateva picaturi la un pahar de apa ,  pentru ulceratii ale mucoasei bucale si ale limbii.

Atentie :  supradozarea duce la o stare de excitabilitate crescuta,  urmata de deprimare nervoasa si cardiaca,  somnolenta si hipotermie.
Sursa:  " Terapii naturale"  dr.  Doru Laza, Clinica Eden, Breaza , Romania.
Aviz medical obligatoriu.

711. Ienuparul (Juniperus communis ) Familia Abietaceae

Produsul vegetal folosit  :  fructele-Baccae juniperi.  Se recolteaza cand sunt coapte ,  in lunile septembrie-decembrie si culoarea boabelor trebuie sa fie neagra.  Uscarea boabelor se face la soare sau in camere incalzite.

Actiune farmacologica  :  aperitiv,  antialgic,  diuretic,  antigutos,  antiseptic,  emenogog.

Indicatii terapeutice  :  anorexie,  artrita,  reumatism,  guta,  infectii ale tractului biliar,  prostatita,  bronsita cronica,  litiaza renala,  tulburari de ciclu menstrual,  leucoree.
Modul de utilizare  :  5 g de boabe macinate se infuzeaza timp de 5 minute ,  in 250 ml de apa clocotita.  Se beau 3 cani pe zi.tinctura  :  100 g de boabe se macereaza in 500 ml de alcool de 45-50 grade alcoolice,  timp de 4-5 zile.  Apoi se filtreaza.  Se administreaza15 picaturi pe zi ,  in ceai sau supa.
Extern  :  se utilizeaza in reumatism ,  sub forma de frectii locale cu tinctura, pe zonele dureroase.

Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza , Clinica Eden ,  Breaza, Romania
Aviz medical.

710.Hreanul (Cochelaria armoracia) Familia Crucifere

Denumire populara:  Crean, Hirean, Irean, Radacina salbatica

Raspandire:  cultivata sau salbatica prin locurile de cultura.
Produsul vegetal folosit:  radacina.
Recoltare:  octombrie-noiembrie.
Mod de utilizare:  se utilizeaza ca atare fiind un bun condiment.  Sub forma de otet de hrean,   se utilizeaza la tratea acneei.

Se aplica compresa cu otet de hrean,  timp de 10 minute pe zi.  Otetul se prepara astfel  :   radacina de hrean se spala,  se marunteste si se pune intr-o sticla pana la jumatate.  Se adauga otet de vin sau de mere,  pana se umple sticla.  Se lasa sa stea la temperatura camerei,  agitand bine sticla,  timp de 10-14 zile.

Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza, Clinica Eden,  Breaza, Romania.

Aviz medical.

709. Cataracta

Pliniu recomanda planta  ROSTOPASCA,   ca remediu impotriva orbirii. Sucul proaspat nediluat se poate folosi doar pentru ungerea pleoapelor, in niciun caz acesta nu trebuie sa patrunda in ochi.

In cazul cataractei se spala bine cateva frunze si tulpinite proaspete si se zdrobesc intre degete pana la aparitia sucului de culoare portocalie. Zeama obtinuta se pune cu varful degetului aratator pe coltul ochilor tinuti inchisi. Nu dupa mult timp se constata efectul de limpezire a vederii. Se poate prepara de asemenea un colir din 4 g suc de rostopasca si 100 ml apa de trandafiri,(apa distilata sau de izvor), din care se pun cateva picaturi in fiecare ochi, de 1-2 ori pe zi.

Sursa:  Gradina mea.ro
Editor:  Discretfarma

708. Hameiul ( Humulus lupulus ) Familia Cannabaceae

Actiune farmacologica  :  antispastic,  stimuleaza secretia gastrica,  diuretic,  antituberculos,  bacteriostatic,  actiune moderata asupra functiilor genitale.  Se utilizeaza pentru combaterea blenoragiei,  onanismului si spermatoreei.
Extern  :  antiseptic  (.acnee,  seboree )
*   Intern  pentru   insomnie,  tuberculoza,  anorexie,  nevroze cu anxietate  :  tricomonas vaginalis.
Infuzie cu rol sedativ  :  o lingura si jumatate de conuri de hamei la 200 ml de apa clocotita,  se infuzeaza 2 minute.  Se bea in 3 reprize pe parcursul unei zile.
*    Intern cu efect somnifer  :  o lingura de conuri de hamei ,  se infuzeaza timp de 2 minute,  in 200 ml de apa clocotita.  Se bea seara inainte de culcare.
*  Tinctura :  10 g de conuri de hamei se macereaza in 90 ml de alcool de 90 de grade..  Se administreaza 2-4 g pe zi.

Sursa:  "Terapii naturale" dr.  Doru Laza, Clinica Eden, Breaza , Romania.

Aviz medical.

 conuri de hamei

707.Ghintura (Gentiana lutaea)

Denumire populara  :  Dintura, Entura, Intura, Ochincea.
Se utilizeaza rizomul  si radacina.  Recoltarea martie-aprilie si septembrie-octombrie.  Materialul recoltat se usuca la umbra,   fara  sa se spele,   intreg sau taiat in rondele.
Actiune farmacologica  :  stomahic,  tonic amar,    colagog, antihelmintic,  febrifug.
Indicatii terapeutice  :  dischinezii biliare,  parazitoze intestinale,  anorexie,  convalescanta, astenie,  febra.
Utilizare  :
*  Decoct  :  se fierbe o lingurita de pulbere de radacina,  la 1/2 l de apa,  timp de 12-15 mnute.  Se filtreaza si se bea  ,  in trei reprize pe zi,  inaintea meselor principale.
*  Tinctura se prepara macerand 2 linguri de pulbere de radacina,  care este pusa intr-o sticla (de culoare inchisa ),  in alcool de 40-70 de grade alcoolice.  Se macereaza timp de 10-14 zile,  agitand bine sticla.  Se beau 5-10 picaturi pe zi.
.
Tinctura este eficienta in :  varsaturi,  rau de masina,  oboseala, depresie,  stari conflictuale.
*  Vinul tonic:  3 linguri de pulbere de radacina,  60 ml de alcoolde 40-70 de grade.  Se lasa o zi la macerat si se adauga 1l de vin.  Se agita zilnic,  timp de 10-14 zile.  Se ia o lingura ,  inainte de masa ca aperitiv.
Nu se administreaza in cure prelungite ,  deoarece produce tulburari digestive, varsaturi,  ameteli, convulsiii, obnubilare.
Autor :  dr. Doru Laza.    Aviz medical obligatoriu.

706. Fumarita (Fumaria officinalis )

 Indicatii terapetice:  astenie,  dischinezii biliare, colici biliare,  cefalee,  afectiuni hepatice,  constipatie, obezitate,  amenoree, ateroscleroza,  febra, hipotnsiune arteriala,  afectiuni renale,  oligurie, eczema, acnee,  artrita.

Utilizare interna  :  se prepara o infuzie slaba din 3g de planta,  la o cana de apa clocotita.  Se beau doua cani pe zi .  Cura interna dureaza doar 8 zile,   cu pauza de 10 zile intre cure.  Se fac doar 2-3 cure.
Utilizare externa decoct din 60 g de planta ,  care se fierbe 4 minute,  in 500 ml de apa,  apoi se lasa la infuzat 10 minute.  Se badijoneaza regiunea cu eczema sau acnee de 2 ori pe zi.
Sursa:  "Terapii naturale" dr. Doru Laza, clinica Eden , Breaza

Aviz medical obligatoriu.

 Fumarita

705. Frasinul (Fraxinus excelsior ) Familia Cleaceae

Produsul vegetal folosit  :  coaja si frunzele
Principii active  :  Manitol, inozitol,  cvercetol,  acid malic,  gume,  ulei volatil.
Recoltare:  coaja se recolteaza in lunile aprilie-mai,  de pe crengile si radacinile tinere (de cel mult 4 ani).  Frunzele se aduna in lunile mai-iunie.
Modul de actiune  :  sudorific,  colagog,  coleretic,  cicatrizant,  laxativ,  antiinflamator intestinal,  antigutos,  antireumatismal,  diuretic,  astringent.

Indicatii terapeutice  :  in colecistite,  angiocolite,  ulcer, afectiuni intestinale, diaree,  afectiuni renale, GUTA, REUMATISM,  boli de piele.
Modul de utilizare  :  1 lingurita de frunze,  se infuzeaza 3 minute ,  in 250 ml de apa clocotita.  Se beau 2-3 cani pe zi.

Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza, clinica Eden Breaza, Romania.

Aviz medical.

 Frunze de frasin

704. Feniculul (Foeniculum vulgare) Familia Umbelliferae

Denumire populara: Moluza, Anason-mare,  Chimen dulce,  Anason -dulce,  Secarea de gradina.
Raspandire :  este o planta de cultura.
Produsul vegetal folosit  :  fructele recoltate la completa lor maturitate.
Principii active  :  ulei volatil-anetol,  estrogal,  fencone,  lipide,  aleurona,  zaharuri,  mucilagii,  substante amare.
Actiune farmacologica  :  antiinflamator,  antiseptic,  carminativ,  sedativ,  diuretic,  galactogog,  expectorant,  sudorific,  antispastic  ATENTIE  :  in cantitate mare ,  la femei,  produce hemoragie uterina !
Indicatii terapeutice  :

*  Intern  :  astm bronsic,  bronsite, tuse convulsiva,  balonari abdominale,  anorexie,  colici abdominale,  dispepsie, enterocolita,  insuficienta pancreatica,  hipogalactie.
*Extern  :  laringite,  faringite,  amigdalite,  infectii oculare, hematom.

Modul de utilizare  :
Pentru copii se iau 5-6 fructe zdrobite in 200 ml de apa clocotita,  se infuzeaza 1/2 minute si se strecoara.
Pentru adulti  :  1/2 lingurita se infuzeaza in 200 ml de apa clocotita,  se infuzeaza 1/2 minute si se strecoara.

* Stari anxioase  :
 Rp.
2g fenicul
2g magheran
2g menta.
Se infuzeaza 3 minuteintr-un litru de apa clocotita.  Se filtreaza si se bea pe parcursul zilei.

*  Extern  :  infuzia se obtine din 2 lingurite de seminte,  infuzata 2 minute in 250 ml de apaclocotita si se utilizeaza sub forma de gargarisme( faringita,  amigdalita,  sau sub forma de cataplasme,  facilitand cicatrizarea ranilor.

 Sursa:  Terapii naturale "  dr.Doru Laza, clinica Eden,  Breaza, Romania.

Aviz medical.

703. Plamanarica (Pulmonaria officinalis )- Familia Boraginaceae

 Denumire populara  :  Cuscrisor,  Mierea ursului

Produsul vegetal folosit  :  planta intreaga fara radacina.
Principii active  :  saruri de potasiu,  acid salicilic,  tanin,  mucilagii,  saponine,  alantoina.
Recoltarea se face in timpul infloririi ( martie-aprilie),  uscarea se face cat mai repede,  la soare sau la aer cald.

Actiune farmacologica  :  emolient, expectorant,  diuretic,  astringent,  hemostatic,  sudorific,  vulnerar.

Indicatii terapeutice  :  gripa,  faringita,  bronsita acuta si cronica,  T.B.C. PULMONAR,  HEMORAGII,  STARI FEBRILE,  DIAREE, AFECTIUNI ALE APARATULUI URINAR,  PLAGI.
Modul de utilizare  :  o lingurita cu varf,   se infuzeaza in 250 ml de apa clocotita.  Se beau 3 cani pe zi.

Sursa:  "Terapii naturale" dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza, Romania.

Aviz medical.

702. Cretisoara (Alchemilla vulgaris )

Se culeg partile aeriene ale plantei,  in perioada infloririi,  in lunile mai-septembrie,  plantele se usuca la umbra si se pastreaza in saci care sunt depozitati in locuri uscate.
Principiul activ  ;  tanin
Actiune farmacologica  ;  astringent,  antidiareic,  tonic si hemostatic.

Indicatii terapeutice  :  pastrarea sarcinii de catre mama.
   *  Utilizare interna  :  ceaiul de cretisoara impreuna cu ceaiul de coada soricelului  (in parti egale),  este adjuvant in   :  reglarea ciclului menstrual,  leucoree,  tulburari neuro-vegetative la menopauza,  aparitia intarziata a primului ciclu la pubertate.
  *  Ceaiul de cretisoara este diuretic si intaritor al inimii.
   *  Femeile  care au  tendinta de avort spontan,    beneficiaza de cura de ceai de cretisoara.  Ele vor bea ceaiul,   incepand din luna a treia de sarcina.
   *Anemie :  se bea ceai de cretisoara.
   *  Pentru prolaps uterin  si hernii,  in  lauzie si  pentru  fortificarea uterului,   se beau 4 cani pe zi de cretisoara ,  impreuna cu traista ciobanului.  Ceaiul se bea inainte de mese cu inghitituri mici.
   *  Obezitate, insomnii si diabet  :  se pot bea 2 -3 cani  pe zi de ceai de cretisoara de padure sau alpina (Alchemilla alpine ).
  *  Atrofia musculara ,  miastenie, scleroza multipla,  miocardite  :   se bea ceaiul ,  iar extern se foloseste o cataplasma din cretisoara si traista ciobanului (in parti egale ).
Prepararea  :
*    Infuzia  :  1/4 l de apa fiarta se toarna peste o libngurita  cu varf de planta si se lasa sa infuzeze 1/2 -2 minute.

*   Aplicatie de planta:  o cantitate corespunzatoare de planta se zdrobeste si se aplica pe partea afectata.

*   Baia de planta :  o baie completa ,  200 g de planta uscata sau cateva maini de planta proaspata se lasa la macerat intr-o galeata de apa rece,  timp de 12 ore, dupa care se incalzeste si lichidul se toarna in apa de baie.

Sursa:  "Terapii naturale ",  dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza, Romania.

Aviz medical.

 Cretisoara

701. Coada soricelului (Achillea millefolium)

Denumire populara:  Alunele, Sorocine
Se recolteaza florile fara peduncule( culese la amiaza) sau planta intreaga fara radacina. Se usuca la umbra,   pe rame acoperite cu hartie.
Principii active:  ulei volatil,  cineol,  borneol,  limonen,  cariofilen,  azulen,  achilena,  acid achileic,  acizi organici: (  formic,  acetic,  proionic,  valerianic),  alcool etilic si metilic.
Actiune farmacologica  interna  :  bronhodilatator,  expectorant,  antispastic bronsic,  diminueaza secretiile gastrice,  dezinfectant si calmant gastrointestinal,  antiseptic biliar,  decongestiv hemoroidal,  analgezic, hemostatic.
Actiune farmacologica externa  ;  calmant,  antiinflamator si dezinfectant (Bai locale si comprese).

Indicatii terapeutice  :  anorexie,  enterocolite,  gastrita,  colici hepatice,  bronsite,  hipermenoree,  dismenoree ( regleaza ciclurile abundente si calmeaza durerile ),  hemoroizi,  cistite, alergii.
Indicatii externe  :  arsuri,  plagi supurate,  ulcere varicoase,  eczeme(bai sau comprese ) ,  abcese dentare (gargara ).

*    Bai locale  :  30-60 g de planta de coada soricelului,   la care se adauga radacina de tataneasa,  infuzie cu1 l de apa clocotita.

*  Hemoroizi  :  infuzie dintr-un amestec in parti egale de coada-soricelului si frunze de urzica,  1 lingurita plina la 250 ml de apa clocotita,  infuzie 1/2 minut,  se beau 2-3 cani pe zi.
*  Cancer uterin  :  se beau 4 cani de infuzie de coada soricelului ,  pe zi.
*  Anexite   si fibrom uterin :  bai zilnice de sezut de coada soricelului.
*  Enurezis sau leucoree (scurgeri vaginale albe )  : se beau   2 cani de infuzie de coada-soricelului pe zi.
 *  Ameteli, greata, migrene cauzate de schimbari  de  vreme,  dureri oculare, lacrimare, cefalee:  1 cana de ceai baut cald,  cu inghitituri rare.
*  Afectiuni ale maduvei osoase,  leucemii,  se bea ceai si se fac frectii cu tinctura de coada-soricelului (actioneaza direct asupra maduvei osoase ).
*Cancer pulmonar  :  ceaiul de coada soricelului va fi baut dimineata si seara si se mesteca radacini de obligeana,  in timpul zilei.
* Hemoroizi care sangereaza,  melena, arsuri la stomac, lipsa de apetit,  elimina balonarilesi crampele stomacale,  afectiuni ale ficatului,  inflamatii ale tractului gastro-intestinal, reglementeaza scaunele.;  se consuma sub forma de ceai
* Afectiuni circulatorii,  spasme vasculare, cardiopatie ischemica;  se consuma ceai.
Preparate  :
1)  infuzia  :  250 ml de apa fiarta se toarna peste o lingurita cu var de coada soricelului,  se tine 1/2 minute si se filtreaza.
2) Tinctura  :  florile culese pe vreme cu soare se aseaza intr-o sticla si peste ele se toarna vodka de 40 de grade,  apoi se lasa acoperite la soare, timp de 14 zile,  dupa care se strecoara.
3) Alifie  :  90 g de unt nesarat sau untura se pun pe baie-marina la incalzit si se adauga 15 g de flori de coada soricelului taiate foarte fin si 15 g de frunze de zmeur taiate fin.  Se amesteca pana se topeste grasimea si se iau de pe foc.  Se lasa la odihna 12 ore , dupa care se incalzesc si se filtreaza printr-o panza ,  se pun in borcan si se tin la frigider
4)  Baie de sezut:  100 g de coada -soricelului(planta intreaga fara radacina ) se lasa la macerat in apa timp de 12 ore,  dupa care se incalzeste pana la fierbere si se adauga in apa de baie.

Sursa:  "Terapii naturale"  Dr. Doru Laza clinica Eden , Breaza, Romania

Aviz medical.

 Coada-soricelului

700. Coada calului (Equisetum arvense) Familia Equisetaceae

 Denumire populara  :  Barba ursului, Barba-sasului,  Coada iepei,  Coada manzului,  Codaie,  Parul porcului

Caoada -calului mare sau de rau (Equisetum maximum ) care creste pe malul raurilor si are tulpina groasa de 1 deget,  se foloseste doar pentru bai de sezut.
Coada -calului -de camp sau de padure se foloseste pentru ceaiuri  de  uz intern.

Principii ctive  :  ulei volatil,  bioxid de siliciu,  saruri de potasiu,  acid salicilic( 3- 16 % ).

Actiune farmacologica  : bronhodilatator,  antimicrobian,  antiseptic urinar,  remineralizant,  diuretic,  expectorant.

Utilizare interna pentru  :  insuficienta cardiaca,  angina pectorala, diaree,  nefrite, tuberculoza, bronsite,  anemie, guta,    colecistita,  reumatism,  ulcer gastro-duodenal .
*    Enurezis  :  ceai de coada calului si sunatoare,  in proportii egale,  se beau 2 cani pe zi.
*  Amigdalita, vegetatii adenoide,  stomatite,  emoragii gingivale,  fistule  Z:  se utilizeaza gargara cu ceai.
*  Leucoree (scurgeri vaginale albe )  :  bai de sezut.
*  Ateroscleroza si amnezia  :  ceai de Coada calului si Ventrilica ,  in parti egale,  1 lingurita infuzata in 250 ml apa fierbinte.
*  Bronsita cronica si tuberculoza:  ceai de coada -calului.
*   Inhibarea cresterii tumorilor si eliminarea lor  :  se pun pe locul tumorii cataplasme de coada calului incalzite la abur.
*  Rigiditarea coloanei vertebrale di cauza contracturii muschilor paravertebrali  :  se recomanda bai de sezut.
*  Depresii,  manii,  irascibilitate  :  se indivca bai de sezut de 3 ori pe saptamana,  dimineata si seara ceai de coada calului si ceaiuri de coada soricelului si urzica, in parti egale 1 cana pe zi.

Mod de preparare  :
Prisnita  :  o mana de planta se pune intr-o sita si se suspenda deasupra unei oale care fierbe.  Cand planta este moale si fierbinte se infaspara intr-o panzasi se aplica pe partea aectata.  Peste prisnita se pune o folie de plastic , apoi un fular de lana.

Baia de sezut  :  100 g de coada calului se pune in apa rece si se macereaza 12 ore,  apoi se incalzeste, se strecoara si se adauga in apa de baie.  Baia dureaza 20 de minute( intr-un lighean mare sau cadita ).  Bolvavul este imbracat gros in partea de sus si are sosete in picioare.  Se maseaza abdomenul de 2-3 ori de sus in jos si spatele de la rinichi spe vezica urinara.  Apoi se sta in pat invelit cu patura.

Tinctura de coada calului  :  10 g de coada calului -planta verde , se pun in 50 ml de vodka de 40 de grade si se lasa la macerat,  timp de 14 zile.  Se agita zilnic, apoi se strecoara si se adauga la 1 litru de vodka impreuna cu cate o mana de:  coada soricelului,  galbenele, tataneasa ,  taista ciobanului. Se macereaza inca 14 zile, apoi  se strecoara.  Este remediu pentru traspiratia picioarelor:  Se frectioneaza picioarele spalate si uscate cu tinctura si se bea dimineata inainte de masa 1 cana cu ceai cald de coada calului.

Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza Romania.

Aviz medical.

699. Ciubotica cucului (Primula officinalis ) Familia Primulaceae

Denumire populara  :  Tata oii,  Tata vacii,  Anghicel

Recoltare:  se recolteaza florile in lunile aprilie -mai  si radacinile in lunile septembrie-octombrie
Principii active :  saponozide,  triterpenice,  flavonoide.
Actiune farmacologica  :  expectorant,  emetic,  secretolitc,  sedativ.
Indicatii terapeutice  :   bronsite, pneumonii,  afectiuni nervoase,  afectiuni reumatice,  afectiuni cardiace.

Ceai pentru insomnie  :  50 g de ciubotica cucului,  25 g de lavanda,  10 g de sunatoare,  15 g conuri de hamei,  5g radacina de valeriana.  Se toarna 1/4 l de apa clocotita peste o lingurita  cu varf (foarte plina ) de amestec de plante si se infuzeaza 3 minute. Acest ceai se bea foarte fierbinte,  inghititura cu inghititura.  Este indicat si in migrene,  cardiopatie ischemica sau pentru eliminarea pietrelor la rinichi.

Ceai de baut primavara  :  50 g de ciubotica cucului,  50 g de muguri de soc ( manunchi de flori nedeschise ),  15 g de urzica,  15 g de papadie.  Se prepara o infuzie din 1/4 l de apa clocotita care se toarna peste o lingurita cu varf de amestec de plante si se lasa sa infuzeze 3 minute.  Se poate indulci cu miere.

Vinul de ciubotica cucului  :  un borcan de 2 l se umple cu flori  proaspete de ciubotica cucului(fara sa se preseze ) si se toarna deasupra vin alb de calitate superioara.  Borcanul se tine neacoperit la soare,  timp de 14 zile.  Vinul se filtreaza si se tine in sticla cu dop.
Utilizarea vinului  :  bolnavii de inima vor lua 3 lingurite pe zi.
Utilizarea generala :  infuzie dintr-o lingurita cu varf  de planta la 1/4 l apa fiarta;   se infuzeaza 1/2-2 minute.

Sursa:  "Terapii naturale"  (selectiv) dr. Doru Laza, cilina Eden,  Breaza, Romania.

Aviz medical.

698. Cinci degete (Potentilla reptans) Familia Rosaceae

Produsul vegetal folosit :  planta intreaga.  Recoltarea se face in mai-septembrie.
Actiune farmacologica  :  antidiareic,  antitermic,  antireumatismal,  antihemoragic.
Indicatii terapeutice  :  diaree, stari febrile,  reumatism,  gingivite,  hemoragii.
Mod de utilizare:  Sub forma de infuzii,  se administreaza intern,  2-3 cani pe zi,  iar extern sub forma de gargarisme.

Sursa:  "Terapii naturale"  (selectie) autor  dr. Doru Laza,  clinica Eden,   Breaza Romania.

Aviz medical.

697. Cimbrisorul de camp ( Thymus serpyllum )

Denumire populara  :  Cimbrisor,  Sarpunel,  Timisor,  Timian

Se recolteaza partea ierboasa si verde a plantei in lunile iunie-septembrie si se usuca la umbra in incaperi racoroase.
Principii active :  uleiul volaril ( care contine carvacrol si timol ),  acizii cafeic si rozmarinic, tanin si serpilina .
Actiune farmacologica  :  colagog,  coleretic,  antihelmintic,  sedativ,  antiseptic intestinal,  diuretic, expectorant.
Se utilizeaza in tusea convulsiva, bronsita, astm ,  raguseala.  Pentru tratarea bronsitei se asociaza cimbrisorul cu frunze de potbal,  frunze de patlagina,  nalba si ciubotica cucului.  Cimbrisorul are o actiuneantiseptica puternica de aceea esteeficient in afectiunile inflamatoare ale ficatului si rinichilor.
Aceleasi efecte le are si cimbrul de gradina.

Utilizare interna  :  in afectiunile cailor respiratorii se asociaza,  in parti egale cimbrisorul si patlagina.  Se vor bea 4 cani de ceai pe zi,  in astm bronsic, tuse convulsiva si tuse productiva.
In pneumonie se bea cate o lingura in fiecare ora.

Utilizare externa  :
*  Perna de plante uscate  :  musetel , cimbrisor,  coada soricelului se pune pe zona afectata de nevralgia faciala si se beau 2 cani pe zi  de ceai de cimbrisor .  Daca apar spasme se foloseste si o perna umpluta  cu pedicuta uscata  (Lycopodium ) .
*  Baia de cimbrisor de camp se face timp de 20 minute,   dupa boli  infecto-contagioase,  febra tifoida.
 *  Uleiul de cimbrisor se utilizeaza in paralizie, infarct,  scleroza multipla,  atrofie musculara,  reumatism,  luxatii,  colici abdominale.
*  Tinctura de cimbrisor:  masaje , frectii,  pentru tonifierea membrelor copiilor debili.

Mod de preparare:
*   Infuzia :  1 lingurita cu varf la 250 ml de apa clocotita se lasa 1/2 minute si se filtreaza.
*  Baia:  250 g de planta pentru o baie comleta.
*  Tinctura:  ierburile inflorite,   culese pe soare,  se pun intr-o sticla,  fara a fi presate,  peste ele se toarna vodka de 40 grade alcoolice,  se tine sticla la soare timp de 14 zile .  Cu aceasta tinctura se frectioneaza sau se maseaza musculatura membrelor si coloana vertebrala in scleroza in placi(leuconevraxita ).

Sursa:  "Terapii naturale"  (selectie), dr. Doru Laza clinica  Breaza Romania,

Aviz medical.


  cimbrisorul de camp