708. Hameiul ( Humulus lupulus ) Familia Cannabaceae

Actiune farmacologica  :  antispastic,  stimuleaza secretia gastrica,  diuretic,  antituberculos,  bacteriostatic,  actiune moderata asupra functiilor genitale.  Se utilizeaza pentru combaterea blenoragiei,  onanismului si spermatoreei.
Extern  :  antiseptic  (.acnee,  seboree )
*   Intern  pentru   insomnie,  tuberculoza,  anorexie,  nevroze cu anxietate  :  tricomonas vaginalis.
Infuzie cu rol sedativ  :  o lingura si jumatate de conuri de hamei la 200 ml de apa clocotita,  se infuzeaza 2 minute.  Se bea in 3 reprize pe parcursul unei zile.
*    Intern cu efect somnifer  :  o lingura de conuri de hamei ,  se infuzeaza timp de 2 minute,  in 200 ml de apa clocotita.  Se bea seara inainte de culcare.
*  Tinctura :  10 g de conuri de hamei se macereaza in 90 ml de alcool de 90 de grade..  Se administreaza 2-4 g pe zi.

Sursa:  "Terapii naturale" dr.  Doru Laza, Clinica Eden, Breaza , Romania.

Aviz medical.

 conuri de hamei

707.Ghintura (Gentiana lutaea)

Denumire populara  :  Dintura, Entura, Intura, Ochincea.
Se utilizeaza rizomul  si radacina.  Recoltarea martie-aprilie si septembrie-octombrie.  Materialul recoltat se usuca la umbra,   fara  sa se spele,   intreg sau taiat in rondele.
Actiune farmacologica  :  stomahic,  tonic amar,    colagog, antihelmintic,  febrifug.
Indicatii terapeutice  :  dischinezii biliare,  parazitoze intestinale,  anorexie,  convalescanta, astenie,  febra.
Utilizare  :
*  Decoct  :  se fierbe o lingurita de pulbere de radacina,  la 1/2 l de apa,  timp de 12-15 mnute.  Se filtreaza si se bea  ,  in trei reprize pe zi,  inaintea meselor principale.
*  Tinctura se prepara macerand 2 linguri de pulbere de radacina,  care este pusa intr-o sticla (de culoare inchisa ),  in alcool de 40-70 de grade alcoolice.  Se macereaza timp de 10-14 zile,  agitand bine sticla.  Se beau 5-10 picaturi pe zi.
.
Tinctura este eficienta in :  varsaturi,  rau de masina,  oboseala, depresie,  stari conflictuale.
*  Vinul tonic:  3 linguri de pulbere de radacina,  60 ml de alcoolde 40-70 de grade.  Se lasa o zi la macerat si se adauga 1l de vin.  Se agita zilnic,  timp de 10-14 zile.  Se ia o lingura ,  inainte de masa ca aperitiv.
Nu se administreaza in cure prelungite ,  deoarece produce tulburari digestive, varsaturi,  ameteli, convulsiii, obnubilare.
Autor :  dr. Doru Laza.    Aviz medical obligatoriu.

706. Fumarita (Fumaria officinalis )

 Indicatii terapetice:  astenie,  dischinezii biliare, colici biliare,  cefalee,  afectiuni hepatice,  constipatie, obezitate,  amenoree, ateroscleroza,  febra, hipotnsiune arteriala,  afectiuni renale,  oligurie, eczema, acnee,  artrita.

Utilizare interna  :  se prepara o infuzie slaba din 3g de planta,  la o cana de apa clocotita.  Se beau doua cani pe zi .  Cura interna dureaza doar 8 zile,   cu pauza de 10 zile intre cure.  Se fac doar 2-3 cure.
Utilizare externa decoct din 60 g de planta ,  care se fierbe 4 minute,  in 500 ml de apa,  apoi se lasa la infuzat 10 minute.  Se badijoneaza regiunea cu eczema sau acnee de 2 ori pe zi.
Sursa:  "Terapii naturale" dr. Doru Laza, clinica Eden , Breaza

Aviz medical obligatoriu.

 Fumarita

705. Frasinul (Fraxinus excelsior ) Familia Cleaceae

Produsul vegetal folosit  :  coaja si frunzele
Principii active  :  Manitol, inozitol,  cvercetol,  acid malic,  gume,  ulei volatil.
Recoltare:  coaja se recolteaza in lunile aprilie-mai,  de pe crengile si radacinile tinere (de cel mult 4 ani).  Frunzele se aduna in lunile mai-iunie.
Modul de actiune  :  sudorific,  colagog,  coleretic,  cicatrizant,  laxativ,  antiinflamator intestinal,  antigutos,  antireumatismal,  diuretic,  astringent.

Indicatii terapeutice  :  in colecistite,  angiocolite,  ulcer, afectiuni intestinale, diaree,  afectiuni renale, GUTA, REUMATISM,  boli de piele.
Modul de utilizare  :  1 lingurita de frunze,  se infuzeaza 3 minute ,  in 250 ml de apa clocotita.  Se beau 2-3 cani pe zi.

Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza, clinica Eden Breaza, Romania.

Aviz medical.

 Frunze de frasin

704. Feniculul (Foeniculum vulgare) Familia Umbelliferae

Denumire populara: Moluza, Anason-mare,  Chimen dulce,  Anason -dulce,  Secarea de gradina.
Raspandire :  este o planta de cultura.
Produsul vegetal folosit  :  fructele recoltate la completa lor maturitate.
Principii active  :  ulei volatil-anetol,  estrogal,  fencone,  lipide,  aleurona,  zaharuri,  mucilagii,  substante amare.
Actiune farmacologica  :  antiinflamator,  antiseptic,  carminativ,  sedativ,  diuretic,  galactogog,  expectorant,  sudorific,  antispastic  ATENTIE  :  in cantitate mare ,  la femei,  produce hemoragie uterina !
Indicatii terapeutice  :

*  Intern  :  astm bronsic,  bronsite, tuse convulsiva,  balonari abdominale,  anorexie,  colici abdominale,  dispepsie, enterocolita,  insuficienta pancreatica,  hipogalactie.
*Extern  :  laringite,  faringite,  amigdalite,  infectii oculare, hematom.

Modul de utilizare  :
Pentru copii se iau 5-6 fructe zdrobite in 200 ml de apa clocotita,  se infuzeaza 1/2 minute si se strecoara.
Pentru adulti  :  1/2 lingurita se infuzeaza in 200 ml de apa clocotita,  se infuzeaza 1/2 minute si se strecoara.

* Stari anxioase  :
 Rp.
2g fenicul
2g magheran
2g menta.
Se infuzeaza 3 minuteintr-un litru de apa clocotita.  Se filtreaza si se bea pe parcursul zilei.

*  Extern  :  infuzia se obtine din 2 lingurite de seminte,  infuzata 2 minute in 250 ml de apaclocotita si se utilizeaza sub forma de gargarisme( faringita,  amigdalita,  sau sub forma de cataplasme,  facilitand cicatrizarea ranilor.

 Sursa:  Terapii naturale "  dr.Doru Laza, clinica Eden,  Breaza, Romania.

Aviz medical.

703. Plamanarica (Pulmonaria officinalis )- Familia Boraginaceae

 Denumire populara  :  Cuscrisor,  Mierea ursului

Produsul vegetal folosit  :  planta intreaga fara radacina.
Principii active  :  saruri de potasiu,  acid salicilic,  tanin,  mucilagii,  saponine,  alantoina.
Recoltarea se face in timpul infloririi ( martie-aprilie),  uscarea se face cat mai repede,  la soare sau la aer cald.

Actiune farmacologica  :  emolient, expectorant,  diuretic,  astringent,  hemostatic,  sudorific,  vulnerar.

Indicatii terapeutice  :  gripa,  faringita,  bronsita acuta si cronica,  T.B.C. PULMONAR,  HEMORAGII,  STARI FEBRILE,  DIAREE, AFECTIUNI ALE APARATULUI URINAR,  PLAGI.
Modul de utilizare  :  o lingurita cu varf,   se infuzeaza in 250 ml de apa clocotita.  Se beau 3 cani pe zi.

Sursa:  "Terapii naturale" dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza, Romania.

Aviz medical.

702. Cretisoara (Alchemilla vulgaris )

Se culeg partile aeriene ale plantei,  in perioada infloririi,  in lunile mai-septembrie,  plantele se usuca la umbra si se pastreaza in saci care sunt depozitati in locuri uscate.
Principiul activ  ;  tanin
Actiune farmacologica  ;  astringent,  antidiareic,  tonic si hemostatic.

Indicatii terapeutice  :  pastrarea sarcinii de catre mama.
   *  Utilizare interna  :  ceaiul de cretisoara impreuna cu ceaiul de coada soricelului  (in parti egale),  este adjuvant in   :  reglarea ciclului menstrual,  leucoree,  tulburari neuro-vegetative la menopauza,  aparitia intarziata a primului ciclu la pubertate.
  *  Ceaiul de cretisoara este diuretic si intaritor al inimii.
   *  Femeile  care au  tendinta de avort spontan,    beneficiaza de cura de ceai de cretisoara.  Ele vor bea ceaiul,   incepand din luna a treia de sarcina.
   *Anemie :  se bea ceai de cretisoara.
   *  Pentru prolaps uterin  si hernii,  in  lauzie si  pentru  fortificarea uterului,   se beau 4 cani pe zi de cretisoara ,  impreuna cu traista ciobanului.  Ceaiul se bea inainte de mese cu inghitituri mici.
   *  Obezitate, insomnii si diabet  :  se pot bea 2 -3 cani  pe zi de ceai de cretisoara de padure sau alpina (Alchemilla alpine ).
  *  Atrofia musculara ,  miastenie, scleroza multipla,  miocardite  :   se bea ceaiul ,  iar extern se foloseste o cataplasma din cretisoara si traista ciobanului (in parti egale ).
Prepararea  :
*    Infuzia  :  1/4 l de apa fiarta se toarna peste o libngurita  cu varf de planta si se lasa sa infuzeze 1/2 -2 minute.

*   Aplicatie de planta:  o cantitate corespunzatoare de planta se zdrobeste si se aplica pe partea afectata.

*   Baia de planta :  o baie completa ,  200 g de planta uscata sau cateva maini de planta proaspata se lasa la macerat intr-o galeata de apa rece,  timp de 12 ore, dupa care se incalzeste si lichidul se toarna in apa de baie.

Sursa:  "Terapii naturale ",  dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza, Romania.

Aviz medical.

 Cretisoara

701. Coada soricelului (Achillea millefolium)

Denumire populara:  Alunele, Sorocine
Se recolteaza florile fara peduncule( culese la amiaza) sau planta intreaga fara radacina. Se usuca la umbra,   pe rame acoperite cu hartie.
Principii active:  ulei volatil,  cineol,  borneol,  limonen,  cariofilen,  azulen,  achilena,  acid achileic,  acizi organici: (  formic,  acetic,  proionic,  valerianic),  alcool etilic si metilic.
Actiune farmacologica  interna  :  bronhodilatator,  expectorant,  antispastic bronsic,  diminueaza secretiile gastrice,  dezinfectant si calmant gastrointestinal,  antiseptic biliar,  decongestiv hemoroidal,  analgezic, hemostatic.
Actiune farmacologica externa  ;  calmant,  antiinflamator si dezinfectant (Bai locale si comprese).

Indicatii terapeutice  :  anorexie,  enterocolite,  gastrita,  colici hepatice,  bronsite,  hipermenoree,  dismenoree ( regleaza ciclurile abundente si calmeaza durerile ),  hemoroizi,  cistite, alergii.
Indicatii externe  :  arsuri,  plagi supurate,  ulcere varicoase,  eczeme(bai sau comprese ) ,  abcese dentare (gargara ).

*    Bai locale  :  30-60 g de planta de coada soricelului,   la care se adauga radacina de tataneasa,  infuzie cu1 l de apa clocotita.

*  Hemoroizi  :  infuzie dintr-un amestec in parti egale de coada-soricelului si frunze de urzica,  1 lingurita plina la 250 ml de apa clocotita,  infuzie 1/2 minut,  se beau 2-3 cani pe zi.
*  Cancer uterin  :  se beau 4 cani de infuzie de coada soricelului ,  pe zi.
*  Anexite   si fibrom uterin :  bai zilnice de sezut de coada soricelului.
*  Enurezis sau leucoree (scurgeri vaginale albe )  : se beau   2 cani de infuzie de coada-soricelului pe zi.
 *  Ameteli, greata, migrene cauzate de schimbari  de  vreme,  dureri oculare, lacrimare, cefalee:  1 cana de ceai baut cald,  cu inghitituri rare.
*  Afectiuni ale maduvei osoase,  leucemii,  se bea ceai si se fac frectii cu tinctura de coada-soricelului (actioneaza direct asupra maduvei osoase ).
*Cancer pulmonar  :  ceaiul de coada soricelului va fi baut dimineata si seara si se mesteca radacini de obligeana,  in timpul zilei.
* Hemoroizi care sangereaza,  melena, arsuri la stomac, lipsa de apetit,  elimina balonarilesi crampele stomacale,  afectiuni ale ficatului,  inflamatii ale tractului gastro-intestinal, reglementeaza scaunele.;  se consuma sub forma de ceai
* Afectiuni circulatorii,  spasme vasculare, cardiopatie ischemica;  se consuma ceai.
Preparate  :
1)  infuzia  :  250 ml de apa fiarta se toarna peste o lingurita cu var de coada soricelului,  se tine 1/2 minute si se filtreaza.
2) Tinctura  :  florile culese pe vreme cu soare se aseaza intr-o sticla si peste ele se toarna vodka de 40 de grade,  apoi se lasa acoperite la soare, timp de 14 zile,  dupa care se strecoara.
3) Alifie  :  90 g de unt nesarat sau untura se pun pe baie-marina la incalzit si se adauga 15 g de flori de coada soricelului taiate foarte fin si 15 g de frunze de zmeur taiate fin.  Se amesteca pana se topeste grasimea si se iau de pe foc.  Se lasa la odihna 12 ore , dupa care se incalzesc si se filtreaza printr-o panza ,  se pun in borcan si se tin la frigider
4)  Baie de sezut:  100 g de coada -soricelului(planta intreaga fara radacina ) se lasa la macerat in apa timp de 12 ore,  dupa care se incalzeste pana la fierbere si se adauga in apa de baie.

Sursa:  "Terapii naturale"  Dr. Doru Laza clinica Eden , Breaza, Romania

Aviz medical.

 Coada-soricelului

700. Coada calului (Equisetum arvense) Familia Equisetaceae

 Denumire populara  :  Barba ursului, Barba-sasului,  Coada iepei,  Coada manzului,  Codaie,  Parul porcului

Caoada -calului mare sau de rau (Equisetum maximum ) care creste pe malul raurilor si are tulpina groasa de 1 deget,  se foloseste doar pentru bai de sezut.
Coada -calului -de camp sau de padure se foloseste pentru ceaiuri  de  uz intern.

Principii ctive  :  ulei volatil,  bioxid de siliciu,  saruri de potasiu,  acid salicilic( 3- 16 % ).

Actiune farmacologica  : bronhodilatator,  antimicrobian,  antiseptic urinar,  remineralizant,  diuretic,  expectorant.

Utilizare interna pentru  :  insuficienta cardiaca,  angina pectorala, diaree,  nefrite, tuberculoza, bronsite,  anemie, guta,    colecistita,  reumatism,  ulcer gastro-duodenal .
*    Enurezis  :  ceai de coada calului si sunatoare,  in proportii egale,  se beau 2 cani pe zi.
*  Amigdalita, vegetatii adenoide,  stomatite,  emoragii gingivale,  fistule  Z:  se utilizeaza gargara cu ceai.
*  Leucoree (scurgeri vaginale albe )  :  bai de sezut.
*  Ateroscleroza si amnezia  :  ceai de Coada calului si Ventrilica ,  in parti egale,  1 lingurita infuzata in 250 ml apa fierbinte.
*  Bronsita cronica si tuberculoza:  ceai de coada -calului.
*   Inhibarea cresterii tumorilor si eliminarea lor  :  se pun pe locul tumorii cataplasme de coada calului incalzite la abur.
*  Rigiditarea coloanei vertebrale di cauza contracturii muschilor paravertebrali  :  se recomanda bai de sezut.
*  Depresii,  manii,  irascibilitate  :  se indivca bai de sezut de 3 ori pe saptamana,  dimineata si seara ceai de coada calului si ceaiuri de coada soricelului si urzica, in parti egale 1 cana pe zi.

Mod de preparare  :
Prisnita  :  o mana de planta se pune intr-o sita si se suspenda deasupra unei oale care fierbe.  Cand planta este moale si fierbinte se infaspara intr-o panzasi se aplica pe partea aectata.  Peste prisnita se pune o folie de plastic , apoi un fular de lana.

Baia de sezut  :  100 g de coada calului se pune in apa rece si se macereaza 12 ore,  apoi se incalzeste, se strecoara si se adauga in apa de baie.  Baia dureaza 20 de minute( intr-un lighean mare sau cadita ).  Bolvavul este imbracat gros in partea de sus si are sosete in picioare.  Se maseaza abdomenul de 2-3 ori de sus in jos si spatele de la rinichi spe vezica urinara.  Apoi se sta in pat invelit cu patura.

Tinctura de coada calului  :  10 g de coada calului -planta verde , se pun in 50 ml de vodka de 40 de grade si se lasa la macerat,  timp de 14 zile.  Se agita zilnic, apoi se strecoara si se adauga la 1 litru de vodka impreuna cu cate o mana de:  coada soricelului,  galbenele, tataneasa ,  taista ciobanului. Se macereaza inca 14 zile, apoi  se strecoara.  Este remediu pentru traspiratia picioarelor:  Se frectioneaza picioarele spalate si uscate cu tinctura si se bea dimineata inainte de masa 1 cana cu ceai cald de coada calului.

Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza, clinica Eden, Breaza Romania.

Aviz medical.

699. Ciubotica cucului (Primula officinalis ) Familia Primulaceae

Denumire populara  :  Tata oii,  Tata vacii,  Anghicel

Recoltare:  se recolteaza florile in lunile aprilie -mai  si radacinile in lunile septembrie-octombrie
Principii active :  saponozide,  triterpenice,  flavonoide.
Actiune farmacologica  :  expectorant,  emetic,  secretolitc,  sedativ.
Indicatii terapeutice  :   bronsite, pneumonii,  afectiuni nervoase,  afectiuni reumatice,  afectiuni cardiace.

Ceai pentru insomnie  :  50 g de ciubotica cucului,  25 g de lavanda,  10 g de sunatoare,  15 g conuri de hamei,  5g radacina de valeriana.  Se toarna 1/4 l de apa clocotita peste o lingurita  cu varf (foarte plina ) de amestec de plante si se infuzeaza 3 minute. Acest ceai se bea foarte fierbinte,  inghititura cu inghititura.  Este indicat si in migrene,  cardiopatie ischemica sau pentru eliminarea pietrelor la rinichi.

Ceai de baut primavara  :  50 g de ciubotica cucului,  50 g de muguri de soc ( manunchi de flori nedeschise ),  15 g de urzica,  15 g de papadie.  Se prepara o infuzie din 1/4 l de apa clocotita care se toarna peste o lingurita cu varf de amestec de plante si se lasa sa infuzeze 3 minute.  Se poate indulci cu miere.

Vinul de ciubotica cucului  :  un borcan de 2 l se umple cu flori  proaspete de ciubotica cucului(fara sa se preseze ) si se toarna deasupra vin alb de calitate superioara.  Borcanul se tine neacoperit la soare,  timp de 14 zile.  Vinul se filtreaza si se tine in sticla cu dop.
Utilizarea vinului  :  bolnavii de inima vor lua 3 lingurite pe zi.
Utilizarea generala :  infuzie dintr-o lingurita cu varf  de planta la 1/4 l apa fiarta;   se infuzeaza 1/2-2 minute.

Sursa:  "Terapii naturale"  (selectiv) dr. Doru Laza, cilina Eden,  Breaza, Romania.

Aviz medical.

698. Cinci degete (Potentilla reptans) Familia Rosaceae

Produsul vegetal folosit :  planta intreaga.  Recoltarea se face in mai-septembrie.
Actiune farmacologica  :  antidiareic,  antitermic,  antireumatismal,  antihemoragic.
Indicatii terapeutice  :  diaree, stari febrile,  reumatism,  gingivite,  hemoragii.
Mod de utilizare:  Sub forma de infuzii,  se administreaza intern,  2-3 cani pe zi,  iar extern sub forma de gargarisme.

Sursa:  "Terapii naturale"  (selectie) autor  dr. Doru Laza,  clinica Eden,   Breaza Romania.

Aviz medical.