miercuri, 20 februarie 2013

697. Cimbrisorul de camp ( Thymus serpyllum )




Denumire populara  :  Cimbrisor,  Sarpunel,  Timisor,  Timian

Se recolteaza partea ierboasa si verde a plantei in lunile iunie-septembrie si se usuca la umbra in incaperi racoroase.
Principii active :  uleiul volaril ( care contine carvacrol si timol ),  acizii cafeic si rozmarinic, tanin si serpilina .
Actiune farmacologica  :  colagog,  coleretic,  antihelmintic,  sedativ,  antiseptic intestinal,  diuretic, expectorant.
Se utilizeaza in tusea convulsiva, bronsita, astm ,  raguseala.  Pentru tratarea bronsitei se asociaza cimbrisorul cu frunze de potbal,  frunze de patlagina,  nalba si ciubotica cucului.  Cimbrisorul are o actiuneantiseptica puternica de aceea esteeficient in afectiunile inflamatoare ale ficatului si rinichilor.
Aceleasi efecte le are si cimbrul de gradina.

Utilizare interna  :  in afectiunile cailor respiratorii se asociaza,  in parti egale cimbrisorul si patlagina.  Se vor bea 4 cani de ceai pe zi,  in astm bronsic, tuse convulsiva si tuse productiva.
In pneumonie se bea cate o lingura in fiecare ora.

Utilizare externa  :
*  Perna de plante uscate  :  musetel , cimbrisor,  coada soricelului se pune pe zona afectata de nevralgia faciala si se beau 2 cani pe zi  de ceai de cimbrisor .  Daca apar spasme se foloseste si o perna umpluta  cu pedicuta uscata  (Lycopodium ) .
*  Baia de cimbrisor de camp se face timp de 20 minute,   dupa boli  infecto-contagioase,  febra tifoida.
 *  Uleiul de cimbrisor se utilizeaza in paralizie, infarct,  scleroza multipla,  atrofie musculara,  reumatism,  luxatii,  colici abdominale.
*  Tinctura de cimbrisor:  masaje , frectii,  pentru tonifierea membrelor copiilor debili.

Mod de preparare:
*   Infuzia :  1 lingurita cu varf la 250 ml de apa clocotita se lasa 1/2 minute si se filtreaza.
*  Baia:  250 g de planta pentru o baie comleta.
*  Tinctura:  ierburile inflorite,   culese pe soare,  se pun intr-o sticla,  fara a fi presate,  peste ele se toarna vodka de 40 grade alcoolice,  se tine sticla la soare timp de 14 zile .  Cu aceasta tinctura se frectioneaza sau se maseaza musculatura membrelor si coloana vertebrala in scleroza in placi(leuconevraxita ).

Sursa:  "Terapii naturale"  (selectie), dr. Doru Laza clinica  Breaza Romania,

Aviz medical.


  cimbrisorul de camp

duminică, 17 februarie 2013

696. Cerenţelul (Geum urbanum ) Familia Rosaceae




Denumire populara :  Crînceș,  Rădăcioara,  Cuișoriță.

Produsul vegetal folosit  :  radacina si varfurile inflorite.
Recoltare:  varfurile inflorite se aduna in mai-iunie ( se usuca la umbra),  iar radacinile in septembrie-octombrie( se pot usca si la soare).
Principiile  active  :  un glicozid,  eugenol(Ulei esential),  tanin,
gumi-rezina,  principii amare.
Actiune farmacologica:  astringent,  anti diareic,  dezinfectant si calmant intestinal,  febrifug,  tonic,  analgezic.
Indicatii terapeutice  :  diaree,  afectiuni gastrice,  aerogastrie,  stari febrile,  hemoragie digestiva,  hemoptizie,  menstre dureroase,  amigdalite,  gingivite,  abcese dentare,  plagi,  pierderi seminale.
Mod de utilizare  :
             * decoctul de radacina  :  1 lingurita de pulbere de radacina se fierbe in 250 ml de apa,  timp de 4 minute,  apoi se lasa la infuzat timp de 10 minute.  Se beau 2-3 cani pe zi.

           * Infuzia se prepara din varfurile inflorite  :  1 lingurita de planta uscata se infuzeaza in 250 ml apa,  timp de 5 minute.  Se beau 2-3 cani pe zi.
         
           *  Pentru uz extern se face un decoct din 2 lingurite de pulbere de radacina si se administreaza sub forma de gargara, aplicatii locale sub forma de comprese.
Atentionare:  supradozarea produce greturi si varsaturi .  Nu se administreaza in afectiuni cronice hepatice sau renale.

Sursa:  "Terapii naturale"  (selectie) autor Dr Doru Laza, clinica Breaza Romania

Aviz medical.



vineri, 15 februarie 2013

695. Captalanul (Petasistes officinalis )




Radacinile se recolteaza inainte de inflorire( in mai- iunie sau septembrie -octombrie),   frunzele se recolteaza in mai -iulie,  si se usuca la umbra

Principii active  :  saruri de potasiu,  inulina,  ulei volatil,  substante bactericide.

Actiuni farmacologice  :  diuretic,  sudorific,  astringent,  antiseptic.

Indicatii terapeutice  :  gripa, acnee, furunculoza,  eczeme,  insuficienta respiratorie,  guta,  epilepsie,  dismenoree,  disurie.

Frunzele proaspete se spala se bat cu tocatorul de lemn si se aplica de cateva ori pe zi in  :   entorse ,  edeme,  arsuri,  ULCERATII MALIGNE,  plagi, furuncule.

Modul de administrare interna  :  o lingurita rasa de radacina uscata,  se macereaza in 250 ml  apa rece,   timp de 12 ore si apoi se incalzeste putin si se filtreaza.  Se beau 1-2 cani pe zi.

Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza (selectie ).

Aviz medical


 Captalanul

miercuri, 13 februarie 2013

694. Brusturul (Arctium lappa )


Brusturul (Arctium lappa )

Se foloseste radacina,  mai rar frunzele si fructele.

Principii active    inulina,  saruri de potasiu,  ulei volatil,  substante antimicrobiene.

Actiune farmacologica  :  depurativ,  antiseptic,  antireumatismal,  antigutos,  coleretic,  antiaterosclerotic,  antidiabetic,  antisifilitic.

Indicatii terapeutice  :  eczeme,  psoriazis, impetigo,  acnee,  furunculoza,  gingivite,  pioree alveodentara,  reumatism,  guta,  dischinezie biliara,  ateroscleroza,  diabet,  rujeola sifilis.

Modul de utilizare  :  se prepara un decoct,  din 20 g de radacina uscata la 1 l de apa.  Se fierbe 4 minute si se lasa sa infuzeze 10 minute.  Acest decoct se utilizeaza intern,   cate 2-3 cani pe zi sau extern sub forma de gargarisme.

In caz de rujeola se prepara un decoc fel ca mai sus,   dar din 10 g de radacina la 1 l de apa.  La decoct se adauga 2 lingurir\te de miere.  Se va administra 1 lingurita la fiecare 5 minute, timp de 2-3 ore. ,  ceea ce determina o generalizare a eruptiei si o scurtare a perioadei de stare, grabind vindecarea.  Bolnavul va sta la pat.

Frunzele crude se utilizeaza in reumatism si se aplica pe locurile dureroase,  cufrunzele astfel aplicate se fac bai de soare.

 Sursa:  "  Terapii naturiste  "  , autor dr. Doru Laza (selectie)

Aviz medical.

  brusture

luni, 11 februarie 2013

693. Angelica (Angelica archangelica )




Se utilizeaza radacina uscata,  care nu trebuie sa fie mucegaita si na nu aiba  resturi de tulpina si trebuie sa aiba  o culoare caracteristica.  Se utilizeaza si semintele ,  care se recolteaza dupa coacere.

Principii active  sunt  uleiuri eterice(  terpene,  eteri,  esteri);  sulfuri si polisulfuri etilice,  alcooli,  fenoli,  cetone ,  aldehide.

Actiune farmacologica   sedativ,  stomahic,  colagog,  carminativ,  expectorant,  antireumatic,  antiaritmic,  galactogen

.Indicatii terapeutice  ;  labilitate psihovegetativa,  dispepsie,  varsaturi,  dischinezie biliara,  flatulenta,  bronsita cronica,  astm bronsic ( ca sedativ ),  aritmie extrasistolica,  palpitatii,  hipogalactie,  dureri menstruale.

Utilizare  :

*     Decoctul din radacina ;  se fierbe o lingurita de radacina in 250 ml de apa, timp de 4 minute si se lasa sa infuzeze 10 minute.   Se beau 2 cani pe zi  indulcit cu miere.
*      Decoctul din seminte  :  1 lingurita de seminte se fierbe in 250 ml de apa timp de 4 minute si apoi se pune la infuzat timp de 10 inute.  Se beau 2 cani pe zi,  indulcite cu miere.

Sursa:  "Terapii naturale"  dr. Doru Laza (selectie)

Aviz medical.

Angelica (Angelica archangelica) on light background

sâmbătă, 9 februarie 2013

692. Afinul(Vaccinium myrtillus )




Arbust de la care se folosesc frunzele si fructele.

 Principii active

*   frunzele contin     : tanin ,  arbutina,  hidrochinona,  mirtilina,  neomirtilina;
*   fructele contin  :  tanin,  pectine,  mirtilina,  zaharuri, provitamina A,  vitamina C,  acizi organici (citric,  malic,  oxalic,  succinic,  lactic ).

Actiune farmacologica  :  astringent,  bacteriostatic,  hipoglicemiant,  antidiareic,  diuretic,  creste acuitatea vizuala,  antihelmintic.

Indicatii terapeutice  :  diabet, guta,  enterocolita,  parazitoze intestinale,  infectii urinare,  uremie.

Utilizare  :
*      Frunzele:  infuzie dintr-o lingurita de frunze uscate la 150 ml de apa.  Se beau 2-3 cani pe zi:
*     Fructele crude, uscate, dulceata sau sirop.  in cure de 250g fructe crude/zi, timp de 7-10 zile.
Aviz medical.

Sursa:  Terapii naturale,  dr. Doru Laza ( selectie)

miercuri, 6 februarie 2013

691. Vin de tarhon




Se spala 30 g de frunze proaspete de tarhon si se lasa la uscat.  Cand nu mai au apa pe frunze,  se pun  intr-un borcan si se acoperea cu 1 litru de vin alb sec.  Se macereaza timp de 8 zile.  La sfarsitul perioadei se filtreaza si se depoziteaza in sticle mici  inchise cu dop de pluta.

Se consuma cate o lingura de 3 ori pe zi inaintea meselor principale.

Se recomanda efectul  tonic aperitiv si carminativ,   fiind un remediu pentru balonari.  Calmeaza durerile reumatice,  elimina toxinele si are efect antibiotic.

Sursa:  "Femeia de azi"

DiscretFarma

 Tarhon, planta aromatica

marți, 5 februarie 2013

690. Vin de ceapa



Se taie 5 cepe ,  cat mai marunt posibil,  se amesteca cu 150 g de miere si se acopera cu un litru de vin alb.  Se lasa la macerat 8 zile,  apoi se amesteca bine si se filtreaza,  dupa care se pune in mici sticlute.

Se consuma de 3 ori pe zi inaintea meselor principale.

Vinul de ceapa este un stimulent general.  Este un intaritor al imunitatii, diuretic recomandat in tulburari renale si un bun  tonic cardiac.

Observatii:  bolnavii de gastrita,  colita de fermentatie si colon iritabil,  vor consuma ceapa cruda cu mare moderatie.

Sursa:  revista "Femeia de azi"

Aviz medical.


duminică, 3 februarie 2013

689. Vin din prune deshidratate




Punem intr-un borcan mare, 300 g  de prune deshidratate si fara samburi,  plus 1l de vin rosu sec,  50 ml de votca,  150 g de zahar si o bucatica de baton de vanilie.  Se amesteca usor si se leaga borcanul si se lasa la macerat timp de 3 saptamani.  Se consuma cate 50 ml ,  de 3 ori pe zi inaintea meselor principale.

Vinul poate fi consumat in caz de anemie, constipatie, nefrita, guta sau reumatism.

Sursa:  "Femeia de azi"

Discretfarma


vineri, 1 februarie 2013

688. Vin de ienupar




Se piseaza 50 g de boabe de ienupar si se lasa la macerat ,  timp de sapte zile, intr-un amestec format din 1 litru de vin rosu si 50 ml de rachiu.  Dupa 7 zile se pune la fiert maceratul, pentru 5 minute.  Se lasa din nou la macerat timp de 7 zile.  Apoi se filtreaza si se pune vinul in sticle inchise ermetic.

Se consuma cate 50 ml de vin cu 15 minute inaintea meselor principale.

Se trateaza :  ateroscleroza, guta, reumatismul, afectiunile renale, cistitele.  Vinul de ienupar este un bun detoxifiant si antiseptic.

Sursa:  revista  :  "Fameia de azi"

Discretfarma.ro

 fructe de ienupar